Cod ECLI    ECLI:RO:TBIAS:2025:014.######

Dosar nr. ####/99/2024/a1

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ####

SECȚIA II CIVILĂ DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Sentința nr. ###

Ședința publică de la 11 ##### 2025

Instanța constituită din:

Președinte ######## ####### ####

Grefier ##### #######

Pe rol judecarea cauzei privind pe contestatorii ##### #### SRL, ###### ###### ####### SRL, VITESCO TECHNOLOGIES CZECH REP S.R.O., ### ########### #### SRL,  EQUITY ABOGADOSY ECONOMISTAS SLP și pe debitor ### ########### #### SRL, lichidator CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ ###### #####, creditor-contestat ##### DE RECAPITALIZACIÓN DE EMPRESAS AFECTADAS ### LA COVID-19, F.C.P.J.  (MANAGED BY ######## ######## DE FINANCIACIÓN DEL DESARROLLO, COFIDES, S.A., S.M.E.), având ca obiect contestație tabel preliminar creanțe BPI nr. 20414/14.11.2024.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier , după care:

Dezbaterile cu privire la cererea de chemare în judecată au avut loc în ședința publică din data de 08.05.2025 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, și când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 23.05.2025, 06.06.2025 și 11.06.2025, când:

JUDECĂTORUL-SINDIC

Deliberând asupra contestațiilor de față înregistrate pe rolul Tribunalului #### în dosarul nr. ####/99/2022/a1, la care a fost conexat dosarul nr. ####/99/2022/a2, constată următoarele:

În fapt, în dosarul nr. ####/99/2024/a1, la care a fost conexat dosarul nr. ####/99/2022/a2, judecătorul-sindic este învestit să soluționeze contestațiile împotriva tabelului preliminar formulate de:

1. contestatoarea ##### #### SRL la creanța proprie, în ceea ce privește natura creanței;

2. contestatoarea ###### ###### ####### SRL la creanța proprie, în ceea ce privește cuantumul creanței;

3. contestatoarea VITESCO TECHNOLOGIES CZECH REPUBLIC S.R.O. la creanța proprie, în ceea ce privește cuantumul creanței;

4. contestatoarea-debitoarea ### ########### #### SRL cu privire la cuantumul creanței cu care a fost înscrisă creditoarea ##### DE RECAPITALIZACION DE EMPRESAS AFECTADAS ### LA COVID-19, F.C.P.J.

5. contestatoarea-debitoarea ### ########### #### SRL și contestatorul EQUITOY ABOGADOS Y ECONOMISTAS SLP.

...........................

5. Deliberând asupra contestației înregistrate sub nr. ####/99/2024/a2, conexate la prezenta cauză, formulate de către contestatoarea-debitoarea ### ########### #### SRL și contestatorul EQUITOY ABOGADOS Y ECONOMISTAS SLP, constată următoarele:

############# ### ########### #### S.R.L., reprezentată prin administrator judiciar EQUITOY ABOGADOS Y ECONOMISTAS SLP  și  administratorul judiciar EQUITY ABOGADOS Y ECONOMISTAS SLP au formulat contestație împotriva tabelului publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. 2173/05.02.2025 prin care a fost respinsă cererea formulată de EQUITY ABOGADOS Y ECONOMISTAS SLP de înscriere a creanțelor creditorilor.

În motivare, în esență, s-a arătat că împotriva societății debitoare a fost deschisă procedura principală de insolvență în ###### prin hotărârea pronunțată la data de 18.07.2024 de Tribunalul din ###### în dosarul nr. 233/2024, fiind numit administrator judiciar EQUITY ABOGADOS Y ECONOMISTAS SLP.

Contestatorii au precizat că ulterior, la data de 13 septembrie 2024, a fost deschisă în România procedura secundară de insolvență fiind numit practicianul în insolvență Cabinet individual de insolvență ###### #####.

S-a menționat că în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. 20414/14.11.2024 a fost publicat tabelul preliminar al creanțelor și observând că în tabelul preliminar al creanțelor nu se regăseau mai mulți creditori înscriși în tabelul de creanțe întocmit conform legislației spaniole printre care și creditori ale căror creanțe sunt garantate cu ipotecă, în baza art. 45 din Regulamentul 848/2015 practicianul în insolvență numit în procedura principală a solicitat practicianului în insolvență numit în procedura secundară înscrierea tuturor creanțelor înscrise în tabelul din procedura principală și în tabelul de creanțe din procedura secundară desfășurată în Romania.

S-a mai arătat că la data de 06.02.2025 practicianul în insolvență din procedura secundară, domnul ##### ######, a comunicat practicianului în insolvență din procedura principală tabelul suplimentar al creanțelor față de averea debitorului IMA COMPONENTES #### emis la data de 04.02.2025, tabel conform căruia EQUITY ABOGADOS Y ECONOMISTAS SLP, pentru creditorii din anexă, este înscrisă cu suma de zero lei.

Contestatorii au precizat că practicianul în insolvență a decis respingerea cererii de înscriere a creanțelor deja înscrise în tabelul de creanțe al debitoarei IMA COMPONENTES #### întocmit conform legislației din ######, legea țării în care s-a deschis procedura de insolvență principală, menționând că motivele respingerii cererii de înscriere au fost: a) Nu au fost depuse cererile de înscriere a creanțelor din procedura principală formulate de creditorii din Anexă conform art. 45 al. 2 din Regulamentul UE 2015/948, și nici adresele acestora pentru a putea fi notificați dacă înțeleg să se opună sau să-și retragă cererea de înregistrare; b) cheltuielile de procedură și/sau creanțele născute în procedura principală de insolvență din ###### nu reprezintă creanțe născute anterior deschiderii procedurii și nu se înscriu în tabelul creanțelor din procedura secundară; c) se solicită înscrierea în procedura secundară, în temeiul art. 45 al. 2 din Regulament, a unor creanțe deja înscrise.

Contestatoarea a citat prevederile art. 45 din Regulamentul 848/20 mai 2015 privind procedurile de insolvență conform cărora: „(1) Orice creditor poate să-și înregistreze cererea de admitere a creanței sale în cadrul procedurii principale de insolvență și al oricărei proceduri secundare de insolvență. (2) Practicienii în insolvență din cadrul procedurii principale de insolvență si din procedurile secundare vor înregistra în cadrul altor proceduri cererile de admitere a creanțelor care fuseseră deja înregistrate în cadrul procedurii pentru care au fost desemnați, cu condiția ca prin aceasta să fie servite interesele creditorilor din cadrul acestor din urmă proceduri, sub rezerva dreptului creditorilor de a se opune unei astfel de înregistrări sau de a retrage înregistrarea cererilor de admitere a creanțelor, în cazul în care legea aplicabilă prevede această posibilitate. (3) Practicianul în insolvență din procedura principală sau din cea secundară de insolvență este îndreptățit să participe, cu același titlu ca orice alt creditor, la o altă procedură, în special luând parte la reuniunile creditorilor.”

S-a considerat că art. 45 alin 2 din Regulament nu prevede obligația practicianului în insolvență din procedura principală să transmită cererile sau adresele creditorilor înscriși în procedura principală, opinându-se că pentru înregistrarea creanțelor este necesară înregistrarea anterioară în cealaltă procedură existentă și servirea intereselor creditorilor.

Contestatorii au considerat că ambele condiții sunt îndeplinite, întrucât creanțele au fost deja înregistrate în procedura principală din ######, iar înregistrarea lor în procedura secundară servește intereselor creditorilor prin asigurarea unui tratament unitar și coordonat al masei credale.

S-a susținut că potrivit legislației din ######, practicianul în insolvență are obligația de a înscrie creanțele creditorilor care solicită în mod expres dar și a creditorilor care nu solicită dar a căror creanță este înscrisă în evidențele contabile ale debitoarei, astfel că nu pentru toate creanțele există cereri ale creditorilor.

Contestatorii au opinat că practicianul în insolvență din ####### și-a întemeiat decizia de respingere pe o interpretare restrictivă și eronată a art. 45 din Regulamentul UE 2015/848, refuzând să înscrie creanțele creditorilor la cererea administratorului judiciar din ######, creditori care, bazându-se pe protecția oferită de legislația spaniolă care prevede înscrierea din oficiu, nu au formulat cereri exprese de admitere în procedura principală.

S-a susținut că practicianul desemnat pentru procedura secundară de insolvență din ####### condiționează aplicarea art. 45 din Regulament de existența unor cereri exprese de admitere, ignorând faptul că acești creditori ai procedurii din ###### s-au încrezut în mod legitim în sistemul național de protecție, care asigură înregistrarea din oficiu a creanțelor, neavând astfel motive să formuleze cereri separate de admitere.

Contestatorii au considerat că simpla lipsă a unei cereri exprese în procedura principală nu poate constitui un motiv de respingere în procedura secundară, atât timp cât înregistrarea creanțelor s-a realizat conform legii aplicabile procedurii principale, iar coordonarea între cele două proceduri este esențială pentru protejarea drepturilor tuturor creditorilor.

S-a susținut că se încalcă astfel tocmai rațiunea instituirii Regulamentului, act normativ european ce a fost adoptat pentru a asigura protecția, eficiența și predictibilitatea procedurilor de insolvență transfrontaliere, introducând mecanisme concrete de cooperare între practicienii în insolvență și instrumente specifice pentru protejarea intereselor tuturor creditorilor.

Contestatorii au apreciat că interpretarea practicianului în insolvență cu privire la aplicarea art. 45 din Regulament trebuie analizată în contextul specific al legislațiilor naționale aplicabile și al principiilor fundamentale de protecție a creditorilor.

S-a precizat că în timp ce în procedura spaniolă înscrierea creditorilor se realizează din oficiu, legislația română prevede necesitatea formulării unei cereri de înscriere în termenul stabilit de instanță, în cauză termenul a curs până la data de 29.10.2024.

Contestatoarea a susținut că această diferență între sistemele juridice naționale nu trebuie să prejudicieze creditorii care, având sediul în ###### sau care au aplicat legislația spaniolă, aplicându-li-se astfel sistemul de înscriere din oficiu, s-au bazat pe protecția oferită de legislația națională.

S-a menționat că art. 4 pct. 4 din Legea 85/2014 prevede asigurarea unui tratament egal al creditorilor de același rang, astfel încât refuzul înscrierii creanțelor acestor creditori în procedura secundară ar crea o discriminare nejustificată între creditorii care aparțin aceluiași rang și ar compromite însuși scopul procedurii de insolvență de a asigura o tratare echitabilă a tuturor creanțelor.

Contestatorii au precizat că același articol prevede, la pct. 5, asigurarea unui grad ridicat de transparență și previzibilitate în procedurile prevăzute de prezenta lege.

S-a a considerat că neînscrierea creanțelor recunoscute în procedura principală ar încălca aceste prevederi și ar conduce la denaturarea situației reale a pasivului debitoarei, afectând astfel caracterul colectiv al procedurii de insolvență.

Contestatorii au susținut că se împiedică astfel determinarea exactă a masei credale pentru valorificarea eficientă a bunurilor debitoarei și distribuirea sumelor conform ordinii de prioritate prevăzute de lege.

S-a menționat că argumentele expuse sunt întărite și de dispozițiile art. 41 din Regulament, alin. 1 din acest articol instituie în mod explicit obligația de cooperare între practicianul în insolvență din procedura principală de insolvență și practicianul sau practicienii în insolvență din procedura secundară de insolvență privind același debitor.

Au fost citate prevederile art. 41 alin. 2 lit. c), argumentându-se că aceste dispoziții ar demonstra intenția legiuitorului european de a asigura o coordonare strânsă între proceduri în vederea garantării drepturilor creditorilor de a participa la procedură și de a beneficia de distribuirile făcute în cadrul acesteia.

Contestatorii au precizat că neînscrierea creanțelor din procedura principală în procedura secundară are drept consecință directă imposibilitatea creditorilor de a-și valorifica drepturile de creanță în cadrul procedurii secundare și de a participa la distribuirile de sume realizate conform dispozițiilor Legii 85/2014.

S-a menționat că având în vedere că majoritatea activelor societății debitoare IMA se află pe teritoriul României, unde s-a deschis procedura secundară, neînscrierea acestor creditori în procedura din ####### are drept consecință imposibilitatea practică de a-și recupera creanțele, ajungându-se la situația în care, deși au drepturi de creanță recunoscute într-o procedură de insolvență europeană, aceștia nu vor primi nicio sumă din valorificarea bunurilor debitoarei.

Contestatorii au precizat că a fost anexată o listă a creditorilor a căror creanțe a solicitat a fi înscrise și a arătat pentru fiecare în parte dacă au formulat sau nu cereri sau dacă au fost înscrise din oficiu în baza înregistrărilor contabile, iar pentru cei care au formulat cereri s-a depus cererile înaintate în procedura principală.

În ceea ce privește perspectivele unei eventuale reorganizări judiciare și impactul neînscrierii creditorilor, contestatorii au arătat că în eventualitatea unei proceduri de reorganizare judiciară, neînscrierea acestor creditori în procedura secundară ar avea consecințe asupra procesului decizional.

În drept, au fost invocate dispozițiile legale din Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență și Regulamentul 848/20 mai 2015 privind procedurile de insolvență.

Prin încheierea din data de 10.04.2025, pronunțată în dosarul nr. ####/99/2024/a2, instanța a admite excepția conexității cauzei nr. ####/99/2024/a2 cu cea care face obiectul dosarului nr. ####/99/2024/a1, dispune conexarea dosarelor.

Sub aspectul probatoriului, pentru toate părțile, instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar.

############# ### ########### #### S.R.L. și administrator judiciar EQUITY ABOGADOS Y ECONOMIST AS SLP au formulat concluzii scrise prin care au solicitat admiterea contestației și înscrierea în tabelul creditorilor din ####### a tuturor creditorilor deja înscriși în tabelul din ######.

În motivare, în esență, suplimentar față de argumentele expuse în contestație, contestatorii au arătat că prezenta cauză a reprezentat o situație tipică de aplicare a Regulamentului (UE) 2015/848 privind procedurile de insolvență, act normativ european care a stabilit un cadru pentru coroborarea cu legislațiile interne și aplicarea uniformă a procedurilor de insolvență transfrontaliere.

Contestatorii au susținut că din perspectiva principiului supremației dreptului Uniunii Europene, trebuia să primeze Regulamentul (UE) 2015/848 în aplicare față de normele naționale contradictorii. Contestatorii au menționat că așa cum s-a statuat în jurisprudența CJUE, inclusiv în cauza Melloni (C-399/11), interpretarea și aplicarea normelor naționale nu poate conduce la eludarea sau limitarea eficacității dreptului Uniunii Europene.

Contestatorii au considerat că în cazul de față, diferențele procedurale între sistemele juridice spaniole și române nu pot conduce la o interpretare care să lipsească de eficacitate Regulamentul european, acesta fiind un instrument menit să asigure coordonarea eficientă a procedurilor de insolvență transfrontaliere și protecția drepturilor tuturor creditorilor implicați.

S-a considerat că interpretarea și aplicarea art. 45 din Regulament s-a impus a fi făcută ținând cont de diferențele între sistemele juridice naționale.

Contestatorii au precizat că în speță în Spania sistemul juridic a permis înscrierea creditorilor și din oficiu, fără cereri exprese, atunci când creanțele au rezultat din evidențele contabile ale debitoarei, iar în Romania Legea 85/2014 a prevăzut necesitatea formulării cererii de înscriere a creanței în termenul stabilit de instanță (în speță, termenul a fost fixat până la 29.10.2024, conform dispozitivului hotărârii de deschidere a procedurii secundare).

Contestatorii au opinat că aceste diferențe procedurale nu trebuiau să prejudicieze creditorii care s-au bazat în mod legitim pe protecția oferită de legislația spaniolă. Contestatorii au susținut că o interpretare formalistă și restrictivă a Regulamentului, care ar fi impus condiții suplimentare neprevăzute în mod expres, a contravenit scopului legislației naționale spaniole, cât și scopului Regulamentului de a asigura eficiența și predictibilitatea procedurilor de insolvență transfrontaliere.

Contestatorii au susținut că s-a impus ca instanța să aibă în vedere că a existat identitate de debitor. Contestatorii au considerat că neînscrierea creditorilor recunoscuți în procedura principală din ###### în tabelul de creanțe din ####### a condus la o discriminare între creditori de același rang, contrar principiului prevăzut la art. 4 pct. 4 din Legea 85/2014, care a consacrat asigurarea unui tratament egal al creditorilor de același rang.

Analizând întreg materialul probatoriu administrat în cauză cu privire la contestația înregistrată sub nr. ####/99/2024/a2 conexată la prezenta cauză formulată de către contestatoarea-debitoarea ### ########### #### SRL și contestatorul EQUITOY ABOGADOS Y ECONOMISTAS SLP, instanța reține următoarele:

În fapt, la data de 01.07.2024, reprezentantul Grupului de Firme IMA, format din societatea IMA 1 SL și ### ########### #### SRL a formulat o cerere de declarație de faliment voluntar a acestor societăți adresată Judecătoriei Comerciale 1 din ###### (######) , în cuprinsul căreia a prezentat datele referitoare la constituire, sediul social, capital social, evoluția economică a grupului, sinteza generării stării de insolvență, management, muncitori angajați și documentele generale necesare cererii de faliment voluntar a unei persoane juridice.

Prin hotărârea pronunțată la data de 18.07.2024, Judecătoria Comercială 1 din ###### (######) a fost declarat falimentul voluntar al creditorilor GRUPO DE EMPRESAS IMA, format din societatea dominantă IMA 1 S.L. înscrisă în Registrul Comerțului din ###### și de către societatea subsidiară IMA COMPONENTES ####, menționându-se că s-a dovedit starea de insolvență, precum și faptul că societățile debitoare nu au prezentat o propunere privind convenția, nu s-au interesat de lichidarea masei active și nici nu au prezentat o ofertă obligatorie de achiziționare a unei unități productive.

Prin aceeași hotărâre a fost numit administrator judiciar EQUITY ABOGADOS Y ECONOMISTAS SLP.

Prin hotărârea pronunțată la data de 25.07.2024, Judecătoria Comercială 1 din ###### (######) a dispus completarea hotărârii din 16.07.2024 cu datele de identificare ale societății ### ########### #### SRL și temeiul de drept al competenței teritoriale.

Potrivit înregistrărilor din Registrul Comerțului, societatea I.M.A. 1 SL este asociatul unic al societății ### ########### #### SRL.

Prin încheierea nr. ##/13.09.2024 pronunțată de Tribunalul #### în dosarul nr. ####/99/2024, în temeiul art. 34 din Regulamentul (UE) 2015/848, s-a dispus deschiderea procedurii secundare de insolvență împotriva debitoarei ### ########### #### SRL, respectiv, în temeiul art. 35 din Regulamentul (UE) 2015/848 coroborat cu art. 71 rap. la art. 38 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, s-a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență împotriva debitoarei ### ########### #### SRL.

La data de 08.01.2025, în dosarul nr. ####/99/2024 a fost înregistrată cererea formulată de EQUITY ABOGADOS Y ECONOMISTAS SLP prin care a solicitat înregistrarea tuturor creanțelor menționați în anexa 1 la cerere.

În tabelul suplimentar al creanțelor față de averea debitorului ### ########### #### SRL din data de 04.02.2025, EQUITY ABOGADOS Y ECONOMISTAS SLP pentru creditorii din anexă a fost înscris cu zero lei, fiind menționată următoarea notă:

„Nu s-a dispus înscrierea în tabel deoarece nu au fost depuse cererile de înscriere a creanțelor din procedura principală formulate de creditorii din Anexă conform art. 45 alin. 2 din Regulamentul UE ######## și nici adresele acestora pentru a putea fi notificați dacă înțeleg să se opună / să-și retragă cererea de înregistrare (art. 45 alin. 2 Regulament).

Pe de altă parte, administratorul judiciar apreciază că cheltuielile de procedură și/sau creanțele născute în procedura principală de insolvență din ###### nu reprezintă creanțe născute anterior deschiderii procedurii și nu se înscriu în tabelul creanțelor din procedura secundară.”

În esență, contestatorii au susținut că art. 45 din Regulamentul (UE) 2015/848 permite și impune înscrierea creanțelor deja recunoscute în cadrul procedurii principale de insolvență deschise în ######, pentru a asigura tratamentul egal al creditorilor și coordonarea între proceduri. S-a susținut că refuzul de înscriere creează discriminări între creditori de același rang, contravine art. 4 pct. 4 și 5 din Legea nr. 85/2014 și încalcă dispozițiile art. 41 și 45 din Regulamentul (UE) 2015/848. În plus, s-a mai argumentat că neînscrierea ar compromite șansele unei reorganizări judiciare și ar priva creditorii de dreptul de a participa la distribuirea sumelor rezultate din valorificarea activelor debitoarei aflate în #######.

În drept, potrivit art. 7 alin. 1 și 2 lit. g și h din Regulamentul (UE) 2015/848 al Parlamentului ######## și al Consiliului privind procedurile de insolvență, „Articolul 7 - Legea aplicabilă (1)   În absența unei dispoziții contrare în prezentul regulament, legea aplicabilă procedurii de insolvență și efectelor acesteia este legea statului membru pe al cărui teritoriu este deschisă procedura (denumit în continuare „stat de deschidere”). (2)   Legea statului de deschidere determină condițiile pentru deschiderea, desfășurarea și închiderea procedurii de insolvență. Aceasta determină în special: (…)(g) creanțele care urmează să fie înregistrate la masa bunurilor care face obiectul insolvenței debitorului și regimul creanțelor născute după deschiderea procedurii de insolvență; (h) normele care reglementează prezentarea, verificarea și admiterea creanțelor;”, iar conform art. 45 alin. 1 și 2, „Articolul 45 - Exercitarea drepturilor creditorilor (1)   Orice creditor poate să-și înregistreze cererea de admitere a creanței sale în cadrul procedurii principale de insolvență și al oricărei proceduri secundare de insolvență. (2)   Practicienii în insolvență din cadrul procedurii principale de insolvență și din procedurile secundare vor înregistra în cadrul altor proceduri cererile de admitere a creanțelor care fuseseră deja înregistrate în cadrul procedurii pentru care au fost desemnați, cu condiția ca prin aceasta să fie servite interesele creditorilor din cadrul acestor din urmă proceduri, sub rezerva dreptului creditorilor de a se opune unei astfel de înregistrări sau de a retrage înregistrarea cererilor de admitere a creanțelor, în cazul în care legea aplicabilă prevede această posibilitate.”

De asemenea, conform art. 35 din Regulamentul (UE) 2015/848 „Articolul 35 - Legea aplicabilă - Cu excepția unei dispoziții contrare în prezentul regulament, legea aplicabilă procedurii secundare de insolvență este cea a statului membru pe teritoriul căruia se deschide procedura secundară de insolvență”.

Instanța reține că art. 45 alin. 1 din Regulament prevede posibilitatea creditorilor de a înregistra creanțele atât în cadrul procedurii principale de insolvență, cât și în cadrul oricărei proceduri secundare de insolvență. Potrivit alin. (2) al aceluiași articol, practicienii în insolvență din procedura principală și din procedurile secundare pot depune cereri de admitere a creanțelor în interesul creditorilor, cu respectarea dreptului acestora de a formula opoziție sau de a solicita retragerea cererii.

Cu toate acestea, se poate observa că art. 45 menționat reglementează strict calitatea procesual activă a subiecților îndreptățiți să formuleze cereri de admitere a creanțelor.

Normele de procedură privind înscrierea și verificarea creanțelor sunt cele prevăzute de legislația internă a statului în care este deschisă procedura secundară de insolvență, în speță, cea prevăzută de Legea nr. 85/2014, în conformitate cu prevederile art.  7 alin. 1 și 2 lit. g și h, precum și cele ale art. 35 din Regulamentul (UE) 2015/848.

Așadar, Regulamentul (UE) 2015/848 nu instituie prin art. 45 un mecanism derogatoriu care să permită aplicarea directă a regulilor procedurii principale asupra procedurii secundare, ci consacră o coordonare între acestea, fiecare procedură fiind guvernată de propria lex concursus, în sensul paragrafului 66 din Preambul.

În acest context, instanța reține că susținerile privind supremația dreptului Uniunii Europene nu pot fi primite, câtă vreme însăși aplicarea Regulamentului (UE) nr. 2015/848 privind procedurile de insolvență confirmă aplicabilitatea normelor naționale în cadrul procedurii secundare. Astfel, art. 7 din Regulament consacră legea statului membru pe teritoriul căruia este deschisă procedura insolvenței ca lex concursus, reglementând expres că aceasta determină condițiile pentru deschiderea, desfășurarea și închiderea procedurii de insolvență, inclusiv cu privire la verificarea și înscrierea creanțelor (lit. h). Totodată, art. 35 din Regulament prevede că, în cazul deschiderii unei proceduri secundare, aceasta se supune dispozițiilor legii statului membru în care este deschisă. Prin urmare, chiar regulile dreptului UE impun aplicarea dispozițiilor interne din Legea nr. 85/2014.

Instanța reține că, deși sistemul juridic spaniol permite înscrierea din oficiu a unor creanțe, aceasta nu poate constitui temei pentru nerespectarea normelor procedurale românești aplicabile procedurii secundare. Regulamentul (UE) 2015/848 nu impune armonizarea procedurilor naționale de insolvență, ci doar stabilește principii generale de cooperare și coordonare între proceduri, lăsând statelor membre competența de reglementare a aspectelor procedurale specifice.

Nu pot fi reținute nici argumentele invocate cu privire la principiile procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2014, întrucât aplicarea acestora impune obligatoriu un tratament egal și nediscriminatoriu între creditori. Contestatorii solicită tocmai înscrierea unor creanțe fără aplicarea prevederilor art. 102 și următoarele din Legea nr. 85/2014, ceea ce ar genera un tratament preferențial nejustificat pentru creditorii din procedura spaniolă față de creditorii care au respectat procedura de înscriere prevăzută de legislația românească.

Așa cum doctrina și jurisprudența au arătat constant, procedura insolvenței are un caracter colectiv, concursual și egalitar, excluzând posibilitatea instituirii unui tratament preferențial în favoarea anumitor creditori în detrimentul altora. Principiile transparenței, previzibilității și maximizării gradului de valorificare a activelor se realizează prin respectarea mecanismelor procedurale unitare prevăzute de lege, iar nu prin derogări care ar afecta echilibrul concursual al procedurii. În speță, Legea nr. 85/2014 reglementează detaliat termenele, procedura de verificare a creanțelor, aplicarea acesteia garantând transparența și previzibilitatea procedurii.

În consecință, instanța constată că motivele invocate sunt nefondate, contestația formulată de către contestatoarea-debitoarea ### ########### #### SRL și contestatorul EQUITOY ABOGADOS Y ECONOMISTAS SLP urmând a fi respinsă ca atare.

Având în vedere toate considerentele prezentate, judecătorul-sindic va dispune conform celor arătate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

...................

5. Respinge ca fiind nefondată contestația înregistrată sub nr. ####/99/2024/a2 conexată la prezenta cauză formulată de către contestatoarea-debitoarea ### ########### #### SRL și contestatorul EQUITOY ABOGADOS Y ECONOMISTAS SLP(administrator judiciar în procedura principală a insolvenței în ######, cu sediul în ######, strada (calle) ### Lesmes, nr.............., email ########################## numit prin hotărârea pronunțată la data de 18.07.2024 de Tribunalul din ###### în dosarul nr. 233/2024, și cu sediul procesual ales la Cabinet de Avocat .............)

Cu drept de apel, în termen de 7 zile de la comunicarea hotărârii prin publicare în Buletinul Procedurilor de Insolvență. Cererea de exercitare a căii de atac se depune la Tribunalul ####.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 11.06.2025.

Președinte,              Grefier,

https://portal.just.ro/99/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=9900000000229777&id_inst=99

nr. 436/2025 din 11.06.2025 pronunțată de Tribunalul Iași, cod RJ 65g2g6238 https://rejust.ro/juris/65g2g6238