Tribunalul București. 2023. Procedură principală de insolvență în România. Regimul juridic și calificarea dreptului de creanță al Ministerului de Finanțe al Republicii Croația – obligații fiscale ale debitorului român reprezentând TVA din vânzări intracomunitare de bunuri la distanță, în Croația (One Stop Shop) conform Reg. (UE) nr. 904/2010, Ordinului Nr.1387/01.09.2021, art. 314, art. 315, art. 315A2 din Codul fiscal. Contestație la tabel. Art.39, art. 41 din Reg. (CE) nr. 1.346/2000, art. art. 105 alin. 1 si 2 din legea 85/2014.

Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:2023:005

Dosar nr. ..../3/2023/a10

TRIBUNALUL BUCUREŞTI - SECŢIA A VII-A CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ nr. ...

ŞEDINŢA ... DE LA 12.12.2023

Tribunalul constituit din:

PREŞEDINTE

GREFIER

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile având ca obiect contestaţie creanţe – la tabel preliminar, întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2014 privind procedura insolvenţei, formulată de contestatorii ....SA prin administrator special â.... în contradictoriu cu administratorul judiciar al debitoarei ....SA - Consorţiu format din .....şi intimata .... CROAŢIA - MINISTERUL DE FINANŢE AL REPUBLICII CROAŢIA.

Dezbaterile şi luările de cuvânt au avut loc în şedinţa publică din data de 16.11.2023, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea data care face parte integrantă din prezenta când, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 28.11.2023, apoi la data de 12.12.2023, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei civile, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a VII-a civilă la data de 23.06.2023 sub nr. ..../3/2023/a10, contestatorii .... au formulat contestaţie împotriva tabelului preliminar al creanţelor debitoarei ....SA, întocmit de administratorul judiciar format din consorţiul de practicieni in insolvenţă..... şi publicat în BPI nr. 10100/14.06.2023, solicitând instanţei, în principal, refacerea acestuia, în sensul înlăturării in totalitate a creanţei, întrucât creanţa nu este opozabila debitoarei, nefiindu-i comunicate titlurile in mod legal; în subsidiar, în măsura in care instanţa ar considera creanţa opozabila debitoarei, au solicitat modificarea tabelului preliminar, in sensul diminuării creanţei Republicii Croaţia, de 668.223,081 EUR (echivalent la data de 06.03.2023 al sumei de 3.288.258,96 lei), cu suma de 41.946.e euro (echivalent in lei, la data de 06.03.2023 cu suma de 206.413,056 lei), adică înscrierea cu suma de 3.081.845,9 lei întrucât:

- nu există titluri de creanţa pentru dobânzile calculate, în sumă de 22.438, 74 euro, ci doar o nota de calcul; şi

- suma de 19.487, 69 euro nu reprezintă creanţa anterioară, în sensul art. 5 pct. 20 din ####, fiind o creanţa stabilita prin titlu, la data de 30.03.2023, după data deschiderii procedurii insolventei.

În motivarea contestaţiei s-a arătat că, în data de 06.03.2023 Tribunalul Bucureşti a admis cererea debitoarei şi a dispus deschisă procedura generala împotriva ...SA, numind în calitate de administrator judiciar provizoriu consorţiul format din ....

A fixat următoarele termene limită: termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţelor asupra averii debitorului 14.04.2023; termenul de verificare a creanţelor, de întocmire, afişare şi comunicare a tabelului preliminar de creanţe 05.05.2023; termenul de definitivare a tabelului creanţelor 11.05.2023; prima şedinţa a adunării creditorilor 20.04.2023.

Față de solicitarea administratorului judiciar provizoriu, instanţa a modificat termenele dispuse prin încheierea de deschidere, prelungind termenele iniţiale cu 40 de zile;

In termenul indicat de către instanţa, administratorul judiciar a întocmit Tabelul preliminar al creanţelor nr. 960 si publicat in Buletinul Procedurilor de Insolventa nr. 10100 din data de 14.06.2023.

Față de aceasta, înțelege sa formuleze, în termenul legal de contestaţie, prevăzut de art. 111 alin. (2) din lege, contestaţie împotriva tabelului de creanţe.

Față de faptul ca Tabelul preliminar a fost publicat in BPI in data de 14.04.2023, termenul de 7 zile se va calcula in conformitate cu prevederile NCPC (art. 181 alin. 2), astfel încât ultima zi de depunere in termen a contestaţiilor este data de 22.06.2023.

În continuare a arătat clarificări cu privire la limitele si obligaţiile pe care practicianul in insolventa le are in analiza creanţelor bugetare contestate/nu in contencios fiscal. creanţe bugetare europene

Creditorul străin bugetar a înţeles sa facă aplicarea : Art. 235 care stipulează ca cei care sunt creditori străini se bucură de aceleaşi drepturi privind deschiderea şi participarea în cadrul procedurii deschise, potrivit prezentei legi, ca şi creditorii români.

De asemenea, a mai invocat dispoziţiile Regulamentului (UE) 2015/848 al Parlamentului şi al Consiliului privind procedurile de insolventa care stabileşte modalitatea prin care creditorii străini se înscriu la masa credală a unui debitor aflat în alt stat membru în Uniunea Europeana; dispoziţiile Regulamentului de punere in aplicare (UE) al Comisiei din 12.06.017 de stabilire a formularelor menţionate în Regulamentul (UE) 2015/848 al Parlamentului şi al Consiliului privind procedurile de insolventa;

Dispoziţiile Directivei 2010/24/UE a Consiliului din 16 martie 2010 privind asistenţa reciprocă în materie de recuperare a creanţelor legate de taxe, impozite, drepturi şi alte măsuri, publicată iniţial în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ##### # ##/1 din 31 martie 2010, rectificată ulterior şi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ##### # ###/17 din 22 aprilie 2010 si care abrogă vechea Directivă 2008/55/CE începând cu data de 1 ianuarie 2012, dată de la care Statele membre încep aplicarea noilor prevederi. Obiectul directivei constă în stabilirea normelor în temeiul cărora statele membre urmează să asigure asistenţa în vederea recuperării, într-un stat membru, a tuturor creanţelor menţionate la articolul 2 al directivei, născute într-un alt stat membru.

Din coroborarea textelor de lege menţionate rezulta ca, in aplicarea legislaţiei europene, tarile membre UE tratează taxele si impozitele născute intr-un stat membru ca o creanţa bugetara al propriului stat. Aceasta, mai cu seama ca, creditorul nu a făcut dovada legii străine aplicabile care sa menţioneze prevederi legate de existenta titlurilor executorii/modalităţi de comunicare etc.

Prin urmare, fata de aceasta, devine evident ca urmează sa se aplice si prevederile privind justificarea si comunicarea titlului de creanţa fiscala.

De asemenea, in mod evident, întocmai ca pentru creanţa bugetara româneasca, practicianul in insolventa avea nu numai dreptul, dar mai cu seama obligaţia legala fata de debitoare si fata de toți ceilalţi creditori si participanţi la procedura insolventei, de a analiza aceasta creanţa cel puţin sub aspect formal. Neprocedând de aceasta maniera, practicianul a acţionat in mod nelegal si netemeinic, defavoarea celorlalţi creditori, dar si al debitoarei.

Din examinarea coroborata a prevederilor art. 102, 104, 105 si 122 alin. 3 din Legea nr. 85/2014 rezulta ca orice creditor care pretinde înscrierea la masa credala are obligaţia de a-si dovedi pretenţiile prin probele depuse în susţinerea declaraţiei de creanţa. Din postura sa de interfaţa în cadrul procedurii administratorul judiciar are obligaţia corelativa de a examina temeinicia acesteia prin raportare si la prezumţiile stabilite de lege cu incidenţa directa în aprecierea acestora.

In conformitate cu prevederile art. 105 alin. 1 si 2 din legea 85/2014, nu sunt supuse verificării de către administratorul judiciar creanţele constatate prin hotărâri judecătoreşti executorii (...) si creanţele bugetare constatate printr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevăzute de legi speciale, cu excepţia in care se constata stingerea in tot sau in parte a creanţei sau prescrierea dreptului de a cere executarea silita a acestuia.

Aşadar, administratorul judiciar nu poate infirma acte emise in regim de putere publica, inclusiv de către o autoritate fiscala europeana, dar poate analiza creanţa formal, respectiv daca este plătită parţial sau total, daca este prescrisa si daca este contestata, cu respectarea prevederilor art. 58 lit. k) din legea 85/2014, respectiv notificarea creditorului privind neînscrierea, dar si daca este dovedita de acte justificative ale creanţei si comunicata astfel încât sa fie opozabila debitoarei.

Prin urmare, deși nu poate face verificări de fond ale creanţei bugetare, in limitele verificărilor sale din punct de vedere formal, administratorul judiciar poate si este obligat sa analizeze aspectele formale ale creanţei, printre care daca a intervenit sau nu prescripţia, daca sunt respectate prevederile legale cu privire la comunicare, respectiv opozabilitate, aspecte care au fost tranşate si in Decizii ale ICCJ.

Întocmai aceasta chestiune, a fost tranşata aşadar in considerente de către înalta Curte de Casaţie si Justiţie, stabilind limitele atribuţiilor practicianului in insolventa, respectiv prin Decizia nr. ...din 2016 si prin Decizia nr. .... din 18 iunie 2018.

Prin urmare, administratorul judiciar avea dreptul si obligaţia de a analiza din punct de vedere formal aceasta creanţa, inclusiv de a verifica daca aceasta creanţa este dovedita, însoţită, aşadar, de acte doveditoare ale caracterului sau de creanţa bugetara si de a verifica opozabilitatea fata de debitoare, prin prisma comunicării sale in conformitate cu prevederile codului de procedura fiscala (legea 207/2015), coroborata cu faptul ca pentru executarea /plata acestor creanţe, legislaţia europeana presupune coroborarea cu autoritatea fiscala din tara care va proceda potrivit codului de procedura fiscala. ( Directivei 2010/24/UE a Consiliului din 16 martie 2010 privind asistenţa reciprocă în materie de recuperare a creanţelor legate de taxe, impozite, drepturi şi alte măsuri, publicată iniţial în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 1 din 31 martie 2010, rectificată ulterior şi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 17 din 22 aprilie 2010 )

In exercitarea atribuţiilor sale, administratorul judiciar verifica existenta si îndeplinirea cerinţelor minimale pentru ca actul exhibat sa constituie temei al cererii de creanţa. Aşadar, practicianul in insolventa a fost si este ţinut sa analizeze creanţa sub toate aspectele care nu vizează legalitatea măsurii de impunere, aceasta fiind de competenta exclusiva a instanţelor de contencios administrativ.(decizia ICCJ 53/2018).

Pe fond, a arătat că administratorul judiciar a înscris suma de 3.288.258,96 lei(echivalent euro 668.223,081), respingând suma de 21.422,55 lei ( echivalent euro-4.353,38) ca fiind o creanţa bugetara, cu rang prevăzut de art. 161 pct. 5 şi considerând-o certa, lichida şi exigibila. Doar ca o nota, a menţionat ca în realitate suma solicitata a fi înscrisa de către creditoare nu a fost suma de 3.288.258,96 lei, ci suma de 3.404.740,79 lei(echivalentul sumei de 691.893.92).

În realitate, măsura administratorului judiciar este nelegala şi netemeinica, întrucât creanţa, în integralitatea sa nu este opozabila debitoarei, după cum a arătat.

Astfel, la momentul transmiterii declaraţiei de creanţa la dosarul cauzei in forma prevăzuta de Regulamentul (UE) 2015/848 al Parlamentului şi al Consiliului privind procedurile de insolventa, creditorul din Croaţia nu a înţeles sa ataşeze declaraţiei de creanţa nicio dovada a transmiterii in mod legal a titlurilor de creanţa către debitoare.

În lipsa acestor dovezi, nu operează opozabilitatea titlurilor de creanţa, in sensul legii. Astfel, pentru niciunul din titlurile de creanţa fiscala, nu s-a făcut dovada comunicării către debitoare, in condiţiile legii, astfel încât acestea nu ii pot fi opozabile.

Creanţele bugetare - TVA născut in alt stat european - se stabilesc de către statul in cauza, dar colectarea se face prin statul roman care apoi transfera statului european in cauza suma colectata.

A solicitat să se constatate si decăderea (in temeiul art. 104 alin. 2) din dreptul de a mai depune orice alt înscris, si, aşadar, a reiterat ca nu s-a făcut dovada niciunei comunicări către debitor, nici a vreunui titlu de creanţa fiscala, nici a vreunui titlu executoriu, de niciunul dintre state, croat sau roman.

Față de cele arătate mai sus, întrucât: creditoarea nu a făcut dovada conţinutului legii străine cu privire Ia comunicarea titlurilor de creanţa - si legea romana prevede ca, raportat la dispoziţiile art.47 si 48 Cod procedura fiscala, coroborat cu legislaţia Uniunii Europene; comunicarea titlului de creanţa trebuie să fie efectuata în conformitate cu prevederile art. 47 din codul de procedura fiscala, sancţiunea fiind inopozabilitatea fata de debitor, cfr. Art. 48 Opozabilitatea actului administrativ fiscal 1) Actul administrativ fiscal produce efecte din momentul în care este comunicat contribuabilului/plătitorului sau la o dată ulterioară menţionată în actul administrativ comunicat, potrivit legii.

Actul administrativ fiscal care nu a fost comunicat potrivit art. 47 nu este opozabil contribuabilului/plătitorului şi nu produce niciun efect juridic.

A solicitat instanţei admiterea contestaţiei si sa constate ca măsura administratorului judiciar de înscriere la masa credala cu suma de 3.288.258,96 lei este nelegala si netemeinica.

In drept, au fost invocate dispoziţiile art. 111 legea 85/2014, art. 5 pct. 20 Lg. 85/2014, art. 47, 48, 226 Cod procedura fiscala, Regulamentele europene menţionate.

În probaţiune, s-au depus la dosar înscrisuri, în copie.

La data de 19.07.2023, administratorul judiciar al debitoarei SA a depus la dosarul cauzei întâmpinare, solicitând instanţei respingerea contestaţiei ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării a arătat că potrivit informaţiilor prezentate în Raportul de verificare al creanţelor nr. 960 din 09.06.2023, publicat în BPI nr. 10187/14.06.2023, administratorul judiciar a efectuat o analiză a declaraţiei de creanţă care face obiectul prezentei contestaţii.

În urma acestei analize, creditoarea fiind înscrisă în tabelul preliminar cu suma totală de 3,288,258.96 lei, echivalentul în lei a 668,223.08 euro, având rangul de preferinţă prevăzut de art. 161 pct. 5 din legea nr. 85/2014. Cererea respinsă în cuantum de 21,423 lei (echivalent a 4,353 euro) reprezintă dobânda legală calculată de creditoare eronat prin raportare la termenele de scadenţă folosite în calculaţie.

Prin contestaţia formulată se solicită: (i) Înlăturarea creanţei înscrise în tabelul preliminar in favoarea creditoarei, întrucât nu este o creanţă certă şi dovedită, iar in subsidiar, chiar dacă ar fi considerată ca fiind dovedită, lipseşte dovada comunicării titlurilor fiind astfel inopozabilă; (ii) în subsidiar, diminuarea creanţei cu suma de 41.946 euro întrucât nu există titluri de creanţă pentru dobânzi, iar o parte a debitului este constată prin titlu emis după deschiderea procedurii.

În susţinerea contestaţiei formulate creditorii contestatori argumentează în esenţă că în Croaţia, creditoarea a cărei creanţă este contestată, nu a ataşat declaraţiei de creanţă niciun titlu de creanţă şi prin urmare creanţa nu este certă şi nu ar fi trebuit să fie înscrisă la masa credală.

În continuare a arătat că contestaţia este neîntemeiată.

Izvorul juridic al creanţei contestate îl reprezintă legea. Sumele neachitate de către societatea debitoare reprezintă TVA colectat pentru produsele livrate de către ....SA in spaţiul intracomunitar, în speţă Republica Croată. Contrar opiniei contestatorului, caracterul cert al acestei creanţe derivă din declaraţiile fiscale întocmite de către debitoare. Sarcina întocmirii corecte a acestor declaraţii incumbă însăşi debitoarei (principiul conformismului fiscal ).

Societatea .....SA s-a înregistrat în sistemul comunitar de declarare a taxei pe valoarea adăugată pentru vânzări de bunuri la distanţă denumit OSS - One Stop Shop, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 904/2010, Ordinul Nr.1387/01.09.2021 de înregistrare şi declarare taxei pe valoarea adăugată şi potrivit prevederilor art. 314, art. 315 şi art. 315A2 din Codul fiscal.

Capitolul II Prevederi privind înregistrarea în vederea utilizării unuia dintre regimurile speciale prevăzute la art. 314, art. 315 şi art. 315A2 din Codul fiscal. Secţiunea 1 Înregistrarea în vederea utilizării regimului

În cadrul regimului special de TVA OSS, persoana impozabilă plăteşte TVA datorată statului membru de identificare. Declaraţia specială de TVA se întocmeşte şi suma datorată se plăteşte în contul deschis de D.G.R.F.P. BUCUREŞTI. Statul membru de identificare (RO) distribuie ulterior sumele corespunzătoare statelor membre de consum ale UE .

În concluzie, potrivit normativelor fiscale prezentate mai sus, sunt înregistrate în evidenţa contabilă a societăţii şi declarate fiscal în România prin intermediul Declaraţiei speciale de TVA D398. Declaraţia fiscală în sine (ca document) nu ajunge fizic la organul fiscal din Republica Croată, ci doar creanţa fiscală declarată de .....SA se înregistrează în sistemul fiscal comunitar OSS.

În procesul de analiză a creanţei supuse contestaţiei, administratorul judiciar a examinat înregistrările contabile ale societăţii debitoare pentru a verifica şi identifica dacă sumele solicitate de către creditoare corespund sumelor declarate conform obligaţiilor legale menţionate anterior. După finalizarea acestei analize şi confirmarea corectitudinii sumelor înscrise în declaraţie, administratorul judiciar a considerat că înscrierea acestei creanţe la masa credală este justificată, creanţa fiind considerată astfel ca fiind legitimă.

Prin urmare, în contradicţie cu argumentele contestatorului, administratorul judiciar nu a neglijat efectuarea unei verificări detaliate a creanţei bugetare, în limitele competenţei sale de analiză a acestui tip de creanţă.

Administratorul judiciar a avut în vedere faptul că unul dintre principiile fundamentale a procedurii insolvenţei, conform art. 4 pct. 6 din legea nr. 85/2014, este „recunoaşterea drepturilor existente ale creditorilor şi respectarea ordinii de prioritate a creanţelor, având la bază un set de reguli clar determinate şi uniform aplicabile". Acest principiu impune administratorului judiciar să verifice şi să stabilească legitimitatea drepturilor pretinse de fiecare creditor în cadrul procedurii.

Argumentele aduse de către contestator ar fi fost valabile doar în ipoteza în care debitele pretinse de către creditor nu ar fi fost identificate în contabilitatea debitorului. Într-o astfel de situaţie, creditorul ar fi fost responsabil de a dovedi suplimentar aspectele care nu se regăseau în evidenţa debitorului. În schimb, atunci când sumele sunt confirmate, impunerea unui formalism excesiv în probarea creanţei sau respingerea acesteia pe motive formale, invocând faptul că creditorul nu a prezentat o dovadă completă a creanţei identificate în patrimoniul debitorului, ar constitui, în opinia administratorului judiciar, o încălcare a principiului bunei-credinţe şi al celui prevăzut de lege la art. 4 pct. 6.

Potrivit art. 39 din Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.346/2000 aplicabil in prezenta cauză „Orice creditor care îşi are reşedinţa obişnuită, domiciliul sau sediul social într-un stat membru altul decât statul de deschidere, inclusiv autorităţile fiscale (s.n.) şi organismele de asigurări sociale ale statelor membre, au dreptul să-şi înregistreze, în scris, cererile de admiterea creanţelor în cadrul procedurii de insolvenţă".

Totodată, potrivit art. 41 din acelaşi Regulament, „Creditorul trimite copii ale documentelor justificative, dacă acestea există (s.n.), şi indică natura creanţei, data naşterii şi valoarea acesteia, precum şi existenţa unui privilegiu, unei garanţii reale sau unei rezerve a dreptului de proprietate care poartă asupra acelei creanţe, inclusiv o enumerare a bunurilor care constituie garanţia invocată".

De altfel, dacă ar fi fost să urmăm aceeaşi abordare formalistă sugerată de contestatoare, atunci inclusiv creanţa acestora ar fi trebuit respinsă, argumentând lipsa unei dovezii suficiente a caracterului cert al creanţei. Astfel, în anexa declaraţiei de creanţă a acestora nu s-a regăsit şi un extras de cont din Registrul de obligaţiuni ţinut de către Depozitarul Central. Ori, „extrasul de cont reprezintă dovada dreptului de proprietate asupra unui anumit număr de instrumente financiare la o anumită dată ", iar acest extras este eliberat la cererea titularului de cont. În procesul de analiză a declaraţiilor de creanţă, administratorul judiciar a luat însă în considerare toate documentele anexate de către obligatari (niciunul dintre aceştia nu a depus un astfel de extras de cont). Pe lângă aceste documente, administratorul judiciar a solicitat el însuşi Depozitarului Central comunicarea contra cost a registrului obligatarilor, tocmai în ideea verificării amănunţite a creanţelor şi a respectării principiul stabilit de lege la art. 4 pct. 6.

Solicitarea subsidiară de înlăturare a unei părţi din creanţă este de asemenea neîntemeiată. Creanţele înscrise la masa credală privesc o perioadă anterioară deschiderii procedurii de insolvenţă iar potrivit art. 102 alin. (1) din Legea 85/2014 potrivit căruia „... Sunt creanțe anterioare si creantele bugetare stabilite printr-o decizie de impunere întocmita ulterior deschiderii procedurii, dar care are ca obiect activitatea anterioara a debitorului. ..."

În ceea ce priveşte argumentul că nu există titluri de creanţă pentru debitele accesorii, facem trimitere la prevederile Art. 13 din Directiva 2010/24/UE a Consiliului. Executarea cererii de recuperare:„(1) În scopul recuperării creanţei în statul membru solicitat, orice creanţă cu privire la care a fost formulată o cerere de recuperare este tratată ca şi când ar fi o creanţă a statului membru solicitat, (s.n.) cu excepţia cazului în care prezenta directivă prevede altfel. Autoritatea solicitată face uz de prerogativele conferite şi de procedurile instituite în temeiul actelor cu putere de lege şi al actelor administrative din statul membru solicitat care se aplică creanţelor cu privire la aceleaşi impozite sau taxe sau, în absenţa acestora, impozite sau taxe similare, cu excepţia cazului în care prezenta directivă prevede altfel. (...)

Statul membru solicitat nu este obligat să acorde creanţelor altor state membre preferinţele acordate pentru creanţe similare apărute în respectivul stat membru, cu excepţia cazurilor în care statele membre vizate convin altfel sau există dispoziţii contrare în legislaţia statului membru solicitat. Un stat membru care acordă preferinţe pentru creanţe altui stat membru nu poate refuza acordarea aceloraşi preferinţe pentru aceleaşi creanţe sau pentru creanţe similare altor state membre, în aceleaşi condiţii.

Statul membru solicitat recuperează creanţa în moneda sa naţională. (...)„

(3) Începând cu data la care este primită cererea de recuperare, autoritatea solicitată percepe dobânzi pentru plata cu întârziere în conformitate cu actele cu putere de lege şi actele administrative în vigoare în statul membru solicitat. (...)

(5) Fără a aduce atingere articolului 20 alineatul (I), autoritatea solicitată îi transmite autorităţii solicitante sumele recuperate aferente creanţei, precum şi dobânda menţionată la alineatele (3) şi (4) din prezentul articol."

Consideră că prin contestaţia formulată, se urmăreşte în realitate doar excluderea formală şi nefondată a unor creanţe legitime care are un rang superior creanţei contestatorului. Ori, procedura insolvenţei este o procedură concursuală în care drepturile tuturor creditorilor (inclusiv a celor străini (conform Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.346/2000) trebuie recunoscute şi validate. Normele care stabilesc decăderi şi sancţiuni în această procedură nu pot fi utilizate pentru a servi unor interese individualiste. Aceste norme au rolul de a proteja şi garanta prevalenţa principiilor fundamentale pe care se bazează această procedură colectivă.

In drept, au fost invocate dispoziţiile art. 204 C. pr. civ.

S-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

La data de 05.10.2023, contestatorii au formulat note de şedinţă, fata de întâmpinarea formulata de către debitoare prin administratorul judiciar, solicitând instanței, in principal, sa dispună modificarea Tabelului de creanţe înregistrat împotriva averii debitoarei, in sensul înlăturării creanţei; in subsidiar, sa admită parţial contestaţia in sensul înlăturării din Tabelul preliminar de creanţe (i) a dobânzilor ca nereprezentând o creanţa certa si nefiind opozabila debitoarei, precum si (ii) a cheltuielilor de traducere care nu reprezintă creanţe anterioare deschiderii procedurii, astfel cum am menţionat in contestaţie.

În motivare a arătat că izvorul juridic al creanţei este legea, sumele reprezintă TVA colectat pentru produsele livrate de debitoare in Croaţia, iar dovada se face cu declaraţiile fiscale întocmite de către debitoare, aceasta întrucât declaraţia fiscala nu ajunge fizic la organul fiscal, ci doar creanţa fiscala înregistrata in reţeaua CNN, care este platforma ....

În aplicarea principiului prevăzut de art.4 pct. 6 din legea insolventei, administratorul judiciar a verificat contabilitatea debitoarei, constatând ca creditoarea nu avea ce documente sa depună, fata de prevederile cu privire la regimul TVA special OSS - One Stop..., cu privire la vânzările de bunuri la distanta;

Normele care prevăd decăderi si sancţiuni nu pot fi folosite pentru a servi interese individuale;

Se fac trimiteri cu privire la debitele accesorii la prevederile art. 13 din directiva 2010/24/UE a Consiliului, conform cu care creanţa e tratata ca fiind o creanţa a statului membru solicitat.

Pe fond, s-a arătat că, în prezenta cauza, contestatorii au înţeles sa formuleze contestaţie împotriva creanţei Republicii Croate, fata de faptul ca nu a fost însoţită de înscrisuri doveditoare.

Singurele înscrisuri, au fost nişte înscrisuri, sub semnătura privata, datate după deschiderea procedurii.

Or, este adevărat ca Regulamentele si Directivele europene oferă posibilitatea înregistrării electronice în sistemul One Stop Shop - OSS (Regim special de TVA). „În conformitate cu prevederile Directivei TVA nr. 112/2006 referitoare la implementarea «pachetului TVA privind comerţul electronic», de la data de 1 iulie 2021 întregul sistem OSS va deveni operaţional, facilitând societăţilor comerciale declararea electronică şi plata taxei pe valoarea adăugată (TVA) aferentă anumitor categorii de bunuri şi servicii B2C (Business-to-Consumer)" .

Utilizarea sistemului este opţională, simplificarea constând în faptul că sistemul oferă oportunitatea ca respectivele societăţi comerciale să nu se mai înregistreze şi să declare TVA în fiecare dintre statele membre ale UE în care datorează TVA, dar să beneficieze de servicii electronice pentru îndeplinirea acestor obligaţii prin intermediul Statului Membru de Identificare. Potrivit reprezentanţilor, „sco....pul dezvoltării acestei scheme este de reducere a poverii administrative pentru mediul de afaceri prin simplificarea procedurii de declarare si plată a TVA (B2C), facilitării comerţului transfrontalier şi combaterii fraudei TVA".

În practică, o persoană impozabilă care este înregistrată în regimul special de TVA OSS într-un stat membru al UE (statul membru de identificare) va transmite electronic declaraţii de TVA OSS în care sunt detaliate livrările care pot fi declarate în sistemul respectiv OSS împreună cu TVA datorată. Declaraţia TVA este transmisă trimestrial în schema UE şi schema non-UE şi lunar în schema de import. Aceste declaraţii de TVA OSS sunt apoi transmise de către statul membru de identificare către statele membre de consum corespunzătoare printr-o reţea de comunicaţii securizată. Ulterior, statul membru de identificare efectuează si transferul către statul membru de consum a plăţii TVA cuvenite, încasată de la contribuabil.

Pe înseși Declaraţiile 398- copiile sunt la dosar, depuse de către administratorul judiciar, apare in mod expres faptul ca declaraţia speciala de TVA se va transmite către Statele Membre de Consum, aşadar aceştia le primesc in format electronic, așa cum are acces si statul roman.

Prin urmare Declaraţiile de TVA au fost comunicate statului croat, iar acesta trebuia si era obligat sa facă dovada acestora.

Tot pentru a dovedi importanta ataşării înscrisurilor in dovedirea creanţei sale si in cazul creanţelor bugetare si in dovedirea comunicării lor, pentru a dovedi OPOZABILTATEA, s-a pronunţat si înalta Curte de Justiţie si Casaţie - Completul pentru dezlegarea unor probleme de drept, prin Decizia nr. ...din 15 octombrie 2018, prin care s-a stabilit ca, in interpretarea art. 102 alin. (1) teza I si a II-a ca, cu excepţia creanţelor salariale, TOATE celelalte, trebuie sa depună declaraţiile de creanţa si actele doveditoare in termenul stabilit de către instanţa, in caz contrar, in conformitate cu prevederile art. 114, intervine decăderea.

Contrar celor menţionate de către administratorul judiciar, normele legale se aplica pentru toți creditorii participanţi la aceasta procedura colectiva, neexistând aplicări individuale diferite pentru creanţe privilegiate, fie ele si creanţele bugetare, superioare din punct de vedere al încadrării intre celelalte categorii de creanţe, in ipoteza cel puţin a unor eventuale distribuiri care s-ar efectua in procedura.

Prin urmare, orice creditor, inclusiv cel bugetar străin, este obligat, in dovedirea creanţei sale, sa ataşeze toate înscrisurile de care înțelege sa se prevaleze si sa respecte prevederile codului de procedura fiscala in dovedirea titlurilor de creanţa, a titlurilor executorii, precum si a comunicării lor.

Contabilitatea debitoarei nu este si nu poate reprezenta dovada exclusiva a creanţelor cu care se înscrie un creditor, altfel, legiuitorul ar fi menţionat ca se vor înscrie toate creanţele astfel cum sunt stabilite in contabilitate, fără a se mai impune ca in mod voit sa se (I) formuleze o cerere de înscriere la masa credala sau (ii) sa se ataşeze titlurile de creanţe sau alte înscrisuri, întrucât ar fi doar de "un formalism excesiv";

Aşadar, solicită constatarea decăderii din dreptul de a mai depune orice alt înscris, in temeiul art. 114, lipsa acestora sau prezentarea unor înscrisuri care conţin sume diferite, dând contestatorilor dreptul de a se constata lipsa caracterului cert, opozabil si de a solicita judecătorului sindic înlăturarea din tabel.

Dacăar urma raţionamentul administratorului judiciar, nici nu ar mai fi nevoie sa respecte legea 85/2014, instituţiile precum cea a contestaţiei, a decăderii, precum si alte sancţiuni - nu ar exista decât pentru a fi folosite de către alte categorii de creditori, si in niciun caz de către creditorii bugetari, care au creanţele "născute in virtutea legii" si care se reconciliza doar cu ceea ce apare in contabilitate, pentru nedepunere înscrisuri nefiind sancţionaţi.

Dar legiuitorul întocmai, a avut in considerare protejarea si a terţilor fata de orice solicitare de înscriere, recunoscându-le si acestora, prin art. 111, dreptul de a formula o contestaţie împotriva creanţelor pe care le considera incorecte, nedovedite sau care nu îndeplinesc si, totodată dreptul a ridica si problema decăderii in cazul in care nu s-au depus toate aceste înscrisuri in dovedire.

De altfel, administratorul judiciar, in alte dosare, tocmai pentru nedepunerea de înscrisuri in termenul legal de formulare a declaraţiei de creanţa, a solicitat decăderea creditorilor din dreptul de a se folosi de acele înscrisuri (in probațiune, Anexa - întâmpinarea depusa de către administratorul judiciar in dosarul .../3/2023/a2, ...SA contestator, debitoare ... Air). Acest aspect ridica o îndoiala asupra imparţialităţii administratorului judiciar.

A învederat faptul că, în măsura în care s-ar considera ca creanţa reprezentând creanţele statului croat sunt certe şi dovedite, solicita admiterea parţiala şi respingerea sumelor de bani reprezentând solicitarea sumelor cu titlu de dobânzi fata de dispoziţiile art. 12 din Directiva 2010/24/UE şi ale codului de procedura fiscala, nereprezentând creanţe certe, nefiind stabilite prin decizie de impunere (cfr. Art 98. lit c din codul de procedura fiscala).

.Astfel, în conformitate cu prevederile art. 12 din Directiva, dobânzile ar fi trebuit să fie comunicate ca orice alt titlu de creanţa, astfel încât să fie opozabil şi sa dea posibilitatea de contestare.

De altfel, chiar şi administratorul judiciar susţine ca se aplica art. 13 din Directiva sus menţionată, care prevede, de altfel, faptul ca se aplica dobânzi în conformitate cu statul solicitat şi în conformitate cu toate prevederile actelor administrative din statul solicitat.

Or, aşa cum au arătat, creanţa nu este opozabila şi nu se poate solicita cu titlu de creanţa fiscala o creanţa constând în dobânzi, calculate şi depuse direct la dosarul cauzei, fără dovada de comunicare şi fără respectarea legislaţiei în vigoare.

Prin urmare, în subsidiar, în măsura admiterii creanţelor fiscale principale (prin ataşarea declarațiilor de însuşi administratorul judiciar, care a acţionat ca un mandatar al creditorului, suplinind obligaţiile legale ale acestuia), solicita respingerea ca nedovedite, neopozabile şi necerte a sumelor de bani cu titlu de dobânzi.

Cheltuielile cu traducerile urmează să fie respinse ca fiind creanţe ulterioare deschiderii procedurii de insolventa.

In vederea constatării decăderii din dreptul de a mai depune orice alt înscris. A învederat instanţei că nu s-a făcut dovada niciunei comunicări către debitor a vreunui titlu de creanţa fiscala, nici a vreunui titlu executoriu.

Prin încheierea de şedinţă din data de 05.10.2023, instanţa a dispus conexarea dosarului nr. ..../3/2023/a14 la dosarul nr. .../3/2023/a10.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a VII-a civilă la data de 23.06.2023 sub nr. .../3/2023/a14, debitoarea contestatoare .....SA - prin administrator special ....a formulat contestaţie împotriva tabelului preliminar al creanţelor debitoarei, întocmit de administratorul judiciar format din consorţiul de practicieni in insolvenţă....., solicitând instanţei să dispună şi înscrierea creanţelor creditorilor .... Cehă - Biroul financiar pentru regiunea Moravia de Sud, ....Croaţia - Ministerul de Finanţe al Republicii Croata, ....Slovenia - Administraţia Financiară a Republicii Slovenia şi .... Slovacă - Biroul Fiscal .... în categoria creanţelor chirografare, iar în subsidiar respingerea înscrierii creanţei ca nefiind dovedită, pentru motivele ce urmează a fi expuse în continuare.

În motivarea în fapt a contestaţiei s-a arătat că, au fost depuse la dosarul cauzei cererile de înscriere a creanţelor creditorilor antemenţionaţi, aceştia fiind înscrişi în mod eronat cu suma totală de 5.664.082,97 lei în categoria creanţelor bugetare.

Conform definiţiei din Legea insolvenţei nr. 85/2014, creanţele bugetare sunt impozitele, contribuţiile, taxele, amenzile şi celelalte venituri bugetare, inclusiv accesoriile acestora.

Se observă că, în înţelesul Legii insolvenţei, conceptul de creanţă are un caracter unilateral şi restrâns, întrucât se are în vedere nu legătura de drept dintre creditor şi debitor, ci numai latura activă a acestei legături, şi nu orice fel de creanţă, ci numai creanţă bănească a statului sau a celorlalte instituţii bugetare (cu excluderea altor tipuri posibile de creanţă, cum ar fi, de exemplu, cele corelative unei obligaţii de a da, a face sa a nu face). Acest concept aplicabil insolvenţei este destul de diferit de cel adoptat, cu aplicabilitate generală, de Codul de procedura fiscală.

Spre exemplu, art. 1 pct. 7 din Codul de procedură fiscală defineşte creanţa bugetară ca un drept la încasarea oricărei sume care se cuvine bugetului general consolidat, reprezentând creanţa bugetară principală şi creanţa bugetară accesorie, fără a pune semnul egal între creanţă şi impozite, contribuţii, taxe, amenzi şi accesorii.

Suplimentar, este de observat că noţiunea de creanţă bugetară este mai largă decât cea de creanţă fiscală (care se rezumă la impozite, taxe, amenzi şi accesorii ale acestora), cuprinzând şi alte venituri bugetare sau, mai precis spus, şi veniturile altor instituţii bugetare. Această distincţie rezultă destul de precis din definiţiile date de Codul de procedura fiscală, la art. 1, noţiunilor pe care le utilizează. Astfel, aşa cum rezultă de la pct. 10, creanţa fiscală este dreptul la încasarea oricărei sume care se cuvine bugetului general consolidat, reprezentând creanţa fiscală principală şi creanţa fiscală accesorie. Iar din art. 2 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură fiscală rezultă că, pentru a fi în gestiunea organului financiar, alte creanţe bugetare trebuie să fie, potrivit legii, asimilate creanţelor fiscale. Aşadar, o creanţă bugetară impusă, corectată, colectată voluntar sau executată silit ori trecută în categoria creanţelor neexecutabile din motive de insolvabilitate a debitorului, dacă repetă caracteristicile esenţiale ale impozitelor şi taxelor, este asimilată creanţei fiscale.1

Veniturile bugetare sunt definite de Legea ... la art. 2 pct. 58 ca fiind „resursele băneşti care se cuvin bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) Ut. a)-c), după caz, în baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri, cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi cele prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. b)-d)".

Criteriul destinaţiei directe a încasărilor este mai elocvent, întrucât pe de o parte, ca număr, subiecţii care colectează direct venituri la buget sunt limitaţi (..., Primării, Agenţiile sau Autorităţile aflate în subordinea unor ministere etc.), iar pe de altă parte se poate verifica facil dacă creanţele reclamate intră direct în vistieria statului (buget). ...în circuit se interpune un patrimoniu distinct iar statul are doar un drept eventual asupra acestuia constând în dreptul a pretinde plata unor dividende, atunci nu putem vorbi despre o creanţă bugetară.

Conform art. 2328 C. civ., în condiţiile stabilite prin legi speciale, se acordă preferinţă creanţelor statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale.

Prin Considerentul (63) al Preambulului Regulamentului (UE) 2015/848 se arată că „Orice creditor care îşi are reşedinţa obişnuită, domiciliul sau sediul social în Uniune ar trebui să beneficieze de dreptul de a-şi înregistra cererea de admitere a creanţei privind bunurile debitorului în orice procedură de insolvenţă aflată în curs de desfăşurare în Uniune. Acest lucru ar trebui să se aplice şi autorităţilor fiscale şi instituţiilor de asigurări sociale. Prezentul regulament ar trebui să nu împiedice practicianul în insolvenţă să depună cereri de admitere a creanţelor în numele anumitor grupuri de creditori, de exemplu angajaţi, în cazul în care dreptul intern prevede acest lucru. Cu toate acestea, pentru a asigura egalitatea de tratament a creditorilor, distribuirea încasărilor ar trebui să fie coordonată. Fiecare creditor ar trebui să poată păstra ceea ce a primit în cursul procedurii de insolvenţă, însă nu ar trebui să aibă dreptul de a participa la distribuirea ansamblului activelor în cadrul altei proceduri decât dacă creditorii de acelaşi rang au obţinut, în aceeaşi proporţie, un dividend echivalent'"

Observă că legiuitorul UE impune acordarea de drepturi şi instituirea de obligaţii egale pentru toţi creditorii. Creditorii fiscali nu au un statut privilegiat.

Prin justificarea Proiectului de directivă s-a arătat că este nevoie de un instrument care să nu se limiteze la chestiuni de cooperare judiciară, ci să stabilească standarde minime de drept material (considerentul 10). în Expunerea de motive se precizează că aceasta „nu va afecta normele privind ajutoarele de stat. Creditorii de stat nu renunţă la creanţele lor şi, prin urmare, nu se poate considera că aceştia le acordă debitorilor ajutoare de stat incompatibile prin simplul fapt că participă la un plan de restructurare, condiţia fiind aceea ca măsurile de restructurare să aibă asupra creditorilor statului aceleaşi efecte precum asupra creditorilor privaţi şi ca respectivii creditori ai statului să se comporte precum orice operator economic privat din economia de piaţă care se găseşte în situaţia cu cele mai multe aspecte similare".

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, prin Hotărârea din 9 noiembrie 2016 pronunţată în cauza C-212/15, ENEFI, a arătat că toţi creditorii debitorului în insolvenţă, naţionali ori străini, au aceleaşi drepturi şi obligaţii. Potrivit acestui principiu, normele care reglementează oricare procedură de insolvenţă se opun, în general, acţiunilor individuale intentate de creditori prin inter-mediul unor proceduri de executare silită, introduse şi desfăşurate în timp ce o procedură de insolvenţă împotriva debitorului este în curs. In cauză s-a precizat şi faptul că Regulamentul nu face distincţie între creditorii de drept privat şi cei de drept public (cu creanţe bugetare), iar legea naţională a statului de deschidere se aplică cu privire la toţi creditorii debitorului aflat în procedura insolvenţei.

Când se analizează o situaţie de insolvenţă transfrontalieră, considerentele deciziei CJUE sunt importante şi pentru procedurile ce se desfăşoară strict pe teritoriul României.

In concluzie, a opinat în sensul în care creanţele creditorilor .... Cehă - Biroul financiar pentru regiunea Moravia de Sud, ....Croaţia - Ministerul de Finanţe al Republicii Croata, ...Slovenia - Administraţia Financiară a Republicii Slovenia, ....Slovacă - Biroul Fiscal...., deşi au caracter de creanţă bugetară pe teritoriul naţional al fiecărei administraţii financiare, sumele colectate fiind vărsate la bugetul general consolidat naţional, pe teritoriul României aceste creanţe îşi pierd caracterul de creanţă bugetară, singurele sume care pot fi înscrise în această categorie fiind exclusiv cele datorate statului român şi care se fac venituri la bugetele locale sau bugetul general consolidat, per a contrario sumele datorate creditorilor antemenţionaţi nu vor fi vărsate acestor bugete, sens în care contestaţia apare ca fiind pe deplin întemeiată, aceste creanţe urmând a fi înscrise în categoria creanţelor chirografare, prin prisma Regulamentului (UE) 2015/848.

În subsidiar, a arătat judecătorului sindic că în mod greşit a fost înscrisă această sumă, raportat la lipsa caracterului cert al acesteia.

Astfel, nu este suficientă indicarea unei sume şi a faptului că datorează bugetului național, ci este necesar a se indica provenienţa detaliată a acestora, defalcarea monetară pe debit principal, penalităţi de întârziere, amenzi, etc., astfel încât să rezulte caracterul cert al acesteia, iar debitoarea să cunoască întocmai întinderea obligaţiilor sale.

A reiterat faptul că, dovada creanţei fiscale se face cu titlul de creanţă emis potrivit legii, astfel cum este definit potrivit dispoziţiilor art. 2, punct 37 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, respectiv actul prin care, potrivit legii, se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală. Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 93 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, creanţele fiscale se stabilesc fie prin declaraţie fiscală, fie prin decizie de impunere emisă de organul fiscal.

Având în vedere dispoziţiile legale anterior citate, creditorii presupus bugetari aveau obligaţia de a depune titlurile de creanţă fiscală în susţinerea creanţelor, iar din acestea să rezulte conformitatea cu suma indicată în cerere, simpla depunere a unor evidenţe proprii neputând echivala cu îndeplinirea obligaţiilor stabilite de lege şi nicidecum cu dovedirea creanţei solicitate.

.....pe care o ţin creditorii în calitate de organ fiscal, prin fişele sintetice sau certificatele de atestare emise (fiind în fapt o transpunere a fişelor sintetice) întocmite pentru fiecare contribuabil cu privire la obligaţiile fiscale ale acestora, nu au puterea de a dovedi existenţa creanţelor fiscale menţionate în aceste acte, în sensul că nu pot fi considerate documente justificative ale creanţei şi nici titluri executorii, conform art. 65 alin. 2 şi art. 66 alin. 1 din Legea 85/2006.

In drept, au fost invocate dispoziţiile art. 111 şi următoarele din Legea nr. 85/2014.

S-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

La data de 13.10.2023, administratorul judiciar al debitoarei ....SA a depus la dosarul cauzei întâmpinare, solicitând instanţei respingerea contestaţiei ca neîntemeiată.

În urma acestei analize, creditoarea fiind înscrisă în tabelul preliminar cu suma totală de 3,288,258.96 lei, echivalentul în lei a 668,223.08 euro, având rangul de preferinţă prevăzut de art. 161 pct. 5 din legea nr. 85/2014. ....respinsă în cuantum de 21,423 lei (echivalent a 4,353 euro) reprezintă dobânda legală calculată de creditoare eronat prin raportare la termenele de scadenţă folosite în calculaţie.

În susţinerea contestaţiei sale, contestatoarea argumentează în esenţă că, deşi creanţa Republicii Croaţia are caracterul unei creanţe bugetare, pe teritoriul naţional al acesteia, sumele colectate fiind vărsate la bugetul general consolidat naţional, pe teritoriul României aceste creanţe îşi pierd caracterul de creanţă bugetară, singurele sume care pot fi înscrise în această categorie fiind exclusiv cele datorate statului român şi care se fac venituri la bugetele locale sau bugetul general consolidat. Întrucât creanţa contestată nu se varsă la bugetul general consolidat, creanţa trebuie considerată chirografară din prisma Regulamentului (UE) 2015/848.

În subsidiar se argumentează că această creanţă nu are un caracter cert întrucât creditoarea nu a depus titlurile de creanţă fiscală. Simpla depunere a unor evidenţe proprii nu poate echivala cu îndeplinirea obligaţiei de dovedire a creanţei înscrise la masa credală, aceste evidenţe nefiind documente justificative.

În continuare a arătat că contestaţia este neîntemeiată.

Izvorul juridic al creanţei contestate îl reprezintă legea. Sumele neachitate de către societatea debitoare reprezintă TVA colectat pentru produsele livrate de către ...SA in spaţiul intracomunitar, în speţă .... Croaţia.

În ceea ce priveşte caracterul cert al acestei creanţe, acesta derivă din declaraţiile fiscale întocmite de către debitoare. ...întocmirii corecte a acestor declaraţii incumbă însăşi debitoarei (principiul conformismului fiscal ).

Societatea ....SA s-a înregistrat în sistemul comunitar de declarare a taxei pe valoarea adăugată pentru vânzări de bunuri la distanţă denumit OSS - One Stop Shop, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 904/2010, Ordinul ...Nr.1387/01.09.2021 de înregistrare şi declarare taxei pe valoarea adăugată şi potrivit prevederilor art. 314, art. 315 şi art. 315A2 din Codul fiscal.

În cadrul regimului special de TVA OSS, persoana impozabilă plăteşte TVA datorată statului membru de identificare. Declaraţia specială de TVA se întocmeşte şi suma datorată se plăteşte în contul deschis la de D.G.R.F.P. BUCUREŞTI. Statul membru de identificare (RO) distribuie ulterior sumele corespunzătoare statelor membre de consum ale UE .

În concluzie, potrivit normativelor fiscale prezentate mai sus, obligaţiile fiscale reprezentând TVA din vânzările intracomunitare de bunuri la distanţă efectuate în Croaţia sunt înregistrate în evidenţa contabilă a societăţii şi declarate fiscal în ... prin intermediul Declaraţiei speciale de TVA D398. Declaraţia fiscală în sine (ca document) nu ajunge fizic la organul fiscal din ...Croată, ci doar creanţa fiscală declarată de ...SA se înregistrează în sistemul fiscal comunitar OSS.

Potrivit art. 39 din Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.346/2000 aplicabil in prezenta cauză „Orice creditor care îşi are reşedinţa obişnuită, domiciliul sau sediul social într-un stat membru altul decât statul de deschidere, inclusiv autorităţile fiscale (s.n.) şi organismele de asigurări sociale ale statelor membre, au dreptul să-şi înregistreze, în scris, cererile de admiterea creanţelor în cadrul procedurii de insolvenţă".

Totodată, potrivit art. 41 din acelaşi Regulament, „Creditorul trimite copii ale documentelor justificative, dacă acestea există (s.n.), şi indică natura creanţei, data naşterii şi valoarea acesteia, precum şi existenţa unui privilegiu, unei garanţii reale sau unei rezerve a dreptului de proprietate care poartă asupra acelei creanţe, inclusiv o enumerare a bunurilor care constituie garanţia invocată".

Consideră că prin contestaţia formulată, se urmăreşte în realitate doar excluderea formală şi nefondată a unor creanţe legitime. Ori, procedura insolvenţei este o procedură concursuală în care drepturile tuturor creditorilor (inclusiv a celor străini (conform Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.346/2000) trebuie recunoscute şi validate. Normele care stabilesc decăderi şi sancţiuni în această procedură nu pot fi utilizate pentru a servi unor interese individualiste. Aceste norme au rolul de a proteja şi garanta prevalenţa principiilor fundamentale pe care se bazează această procedură colectivă.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 204 C. pr. civ.

S-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Instanţa a încuviinţat pentru părţi proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reține următoarele:

Prin Încheierea civilă din data de 06.03.2023, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VII-a civilă, în dosarul nr. ...../3/2023, a fost admisă cererea debitorului și în temeiul art. 71 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, instanța a dispus deschiderea procedurii generale împotriva debitoarei ....S.A.

Administratorul judiciar, consorţiul de practicieni în insolvenţă format din......, în urma analizării declaraţiei de creanţă a creditorului ..... CROAŢIA – MINISTERUL DE FINANŢE AL REPUBLICII CROAŢIA depusă la dosarul cauzei de creditorul intimat, a procedat, prin publicarea raportului privind analiza cererilor de plată nr. 960/09.06.2023 publicat în BPI .....06.2023, la înscrierea creditorului intimat în tabelul preliminar de creanţe publicat în BPI nr. 10100/14.06.2023 cu suma totală de 3288258,96 lei având rangul de preferinţă prevăzut de art. 161 pct. 5 din Legea 85/2014.

Împotriva înscrierii creanţei creditorului intimat ... CROAŢIA – MINISTERUL DE FINANŢE AL REPUBLICII CROAŢIA, au formulat contestaţie contestatorii ....S.A prin administrator special şi creditorii .....

Contestatorii critică modalitatea de înscriere din perspectiva faptului că, creanţa creditorului , nu trebuia înscrisă în categoria creanţelor bugetare, ci trebuia înscrisă la categoria creanţelor chirografare.

Potrivit art. 5 pct. 14 din Legea nr. 85/2014, creanţele bugetare reprezintă creanţele constând în impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte venituri bugetare, precum şi accesoriile acestora. Îşi păstrează această natură şi creanţele bugetare care nu sunt acoperite în totalitate de valoarea privilegiilor, ipotecilor sau a gajurilor deţinute, pentru partea de creanţă neacoperit .

Totodată, potrivit Codului de Procedură Fiscală (Legea nr. 207/2015) - art. 1 pct. 7, creanţă bugetară - dreptul la încasarea oricărei sume care se cuvine bugetului general consolidat, reprezentând creanţa bugetară principală şi creanţa bugetară accesorie, iar potrivit pct. 14, creditorul bugetar este titularul unui drept de creanţă bugetară.

Prin declaraţia de creanţă, creditorul .... CROAŢIA – MINISTERUL DE FINANŢE AL REPUBLICII CROAŢIA a solicitat înscrierea la masa credală a debitorului cu suma de 649947,72 euro debit principal reprezentând creanţă fiscală şi suma de 19507,46 euro penalităţi de întârziere fila 67 vol 1 a10 şi 190 euro cheltuieli de traducere.

Reţine judecătorul-sindic că potrivit dispoziţiilor art. 310 din Codul de Procedură Fiscală, capitolul II stabileşte norme privind asistenţa în vederea recuperării unor creanţe stabilite într-un alt stat membru al Uniunii Europene, precum şi asistenţa în vederea recuperării într-un alt stat membru al Uniunii Europene a creanţelor stabilite în ...

În continuare, la art. 310 se reţine faptul că se aplică următoarelor creanţe:

a) tuturor taxelor, impozitelor şi drepturilor de orice fel prelevate de către un stat membru sau în numele acestuia ori de către subdiviziunile sale teritoriale sau administrative, inclusiv autorităţi locale, sau în numele acestora ori în numele Uniunii Europene;

b) rambursărilor, intervenţiilor şi altor măsuri care fac parte din sistemul de finanţare integrală sau parţială a Fondului ... de Garantare ...şi a Fondului .... Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), inclusiv sumelor care se percep în legătură cu aceste acţiuni;

c) prelevărilor şi altor drepturi prevăzute în cadrul organizării comune a pieţei din sectorul zahărului.

(2) Prezentul capitol se aplică şi pentru:

a) sancţiunile administrative, amenzile, taxele şi suprataxele în legătură cu creanţele pentru care se poate solicita asistenţă reciprocă potrivit alin. (1), care sunt stabilite de autorităţile administrative responsabile de perceperea taxelor, impozitelor sau drepturilor în cauză ori de desfăşurarea de anchete administrative în privinţa acestora sau care sunt confirmate de organismele administrative sau judiciare la cererea autorităţilor administrative menţionate;

b) taxele pentru certificate şi alte documente similare emise în legătură cu procedurile administrative privind taxele, impozitele şi drepturile;

c) obligaţiile fiscale accesorii şi costurile în legătură cu creanţele pentru care poate fi solicitată asistenţă reciprocă potrivit alin. (1) ori potrivit lit. a) sau b) a prezentului alineat, după caz.

(3) Prezentul capitol nu se aplică:

a) contribuţiilor obligatorii la sistemul de securitate socială care trebuie plătite fie statului membru sau unei subdiviziuni a acestuia, fie instituţiilor de securitate socială de drept public;

b) taxelor care nu sunt prevăzute la alin. (2);

c) drepturilor de natură contractuală, cum ar fi sumele stabilite pentru utilităţi publice;

d) sancţiunilor cu caracter penal impuse în cadrul unei proceduri penale sau altor sancţiuni cu caracter penal care nu intră sub incidenţa prevederilor alin. (2) lit. a).

În sensul prezentului capitol, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:

a) autoritate solicitantă - un birou central de legătură, un birou de legătură sau un departament de legătură al unui stat membru care transmite o cerere de asistenţă cu privire la o creanţă prevăzută la art. 311;

b) autoritate solicitată - un birou central de legătură, un birou de legătură sau un departament de legătură al unui stat membru căruia îi este transmisă o cerere de asistenţă;

Potrivit art. 322 din Codul de Procedură Fiscală, în scopul recuperării creanţei în statul membru solicitat, orice creanţă pentru care a fost formulată o cerere de recuperare este tratată ca şi când ar fi o creanţă a statului membru solicitat, cu excepţia cazului în care prezentul capitol prevede altfel. Autoritatea solicitată utilizează prerogativele conferite şi procedurile legale din statul membru solicitat aplicabile creanţelor cu privire la aceleaşi taxe, impozite sau drepturi ori, în absenţa acestora, cu privire la taxe, impozite sau drepturi similare, cu excepţia cazului în care prezentul capitol prevede altfel. ....autoritatea solicitată consideră că pe teritoriul statului său nu se colectează taxe, impozite sau drepturi identice ori similare, aceasta utilizează prerogativele conferite şi procedurile legale din statul membru solicitat aplicabile creanţelor rezultate din impozitul pe venitul persoanelor fizice, cu excepţia cazului în care prezentul capitol prevede altfel.

Potrivit art. 1 din Regulamentul UE nr. 904/2010 , regulamentul stabilește norme și

proceduri care să permită autorităților competente ale statelor membre să coopereze și să schimbe reciproc orice informații care ar putea ajuta la efectuarea unei determinări corecte a TVA, la controlul aplicării corecte a TVA, mai ales în cazul tranzacțiilor intracomunitare, și la combaterea fraudei în domeniul TVA. Prezentul regulament stabilește în special normele și procedurile care permit statelor membre să colecteze și să facă schimb de astfel de informații pe cale electronică.

Stop Shop (OSS) este un sistem electronic care simplifică până la 95% din obligațiile privind TVA pentru vânzătorii de bunuri și servicii către consumatorii din întreaga Uniune Europeană (UE). One Stop Shop permite companiilor înregistrarea în scopuri de TVA prin mijloace electronice într-un singur stat membru pentru toate vânzările la distanță de bunuri intra-Uniunii Europene și pentru furnizarea de servicii de companii către consumatori și, astfel, evitarea înregistrării in scopuri de TVA în mai multe state membre.

Potrivit art. 1 din Ordinul ... Nr. ...din 1 septembrie 2021, persoanele impozabile care au sediul activităţii economice în .... sau, în cazul în care nu au sediul activităţii economice în Uniunea Europeană, dispun de un sediu fix în ... pot utiliza, în condiţiile prevăzute la art. 315 din Codul fiscal, un regim special denumit în continuare regim UE, în următoarele cazuri: a) efectuează vânzări intracomunitare de bunuri la distanţă; b) prestează servicii către o persoană neimpozabilă, atunci când persoana impozabilă nu este stabilită în statul membru de consum.

Potrivit Capitolului III secţiunea 1 din Ordinul ...persoana impozabilă înregistrată pentru utilizarea unuia dintre regimurile speciale depune la organul fiscal competent, pe cale electronică, o declaraţie specială de TVA pentru fiecare perioadă de declarare, indiferent dacă au fost sau nu efectuate operaţiuni în perioada de raportare, până la sfârşitul următoarei luni de după încheierea perioadei fiscale, potrivit art. 314 alin. (7), art. 315 alin. (6) sau art. 315^2 alin. (18) din Codul fiscal.

Declaraţia specială de TVA se transmite electronic, utilizând mesajul electronic comun prevăzut în anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/194 al Comisiei din 12 februarie 2020 de stabilire a normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 al Consiliului în ceea ce priveşte regimurile speciale pentru persoanele impozabile care prestează servicii către persoane neimpozabile şi care efectuează vânzări de bunuri la distanţă şi anumite livrări interne de bunuri.

Declaraţia se completează şi se depune, prin intermediul portalului electronic pus la dispoziţie de Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare din cadrul Ministerului Finanţelor, de către orice persoană impozabilă care intenţionează să utilizeze unul dintre regimurile speciale, în situaţia în care ... este stat membru de înregistrare. Certificatul utilizat pentru semnarea declaraţiei de începere a activităţii trebuie înregistrat pe portalul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, potrivit prevederilor în vigoare privind comunicarea prin mijloace electronice de transmitere la distanţă între Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi contribuabili.

Conform notelor explicative referitoare la normele privind TVA pentru comerțul electronic ce se regăsesc pe site-ul...., persoana impozabilă plăteşte TVA datorată statului membru de identificare. Declaraţia specială de TVA se întocmeşte în .... şi suma datorată se plăteşte în contul ...deschis ...de D.G.R.F.P. BUCUREŞTI. Statul membru de identificare (RO) distribuie ulterior sumele corespunzătoare statelor membre de consum ale UE .

Aşadar , obligaţiile fiscale reprezentând TVA din vânzările intracomunitare de bunuri la distanţă efectuate în... CROAŢIA MINISTERUL DE FINANŢE AL REPUBLICII CROAŢIA sunt înregistrate în evidenţa contabilă a societăţii şi declarate fiscal în România prin intermediul Declaraţiei speciale de TVA D398.

Societatea debitoare a înregistrat în evidenţa contabilă vânzările intracomunitare de bunuri la distanţă şi a declarat (a depus declaraţii fiscale D398) conform Ordinul Nr.1387/01.09.2021, creanţa fiscală declarată de ....SA se înregistrează în sistemul fiscal comunitar OSS.

Potrivit art. 39 din Regulamentul Consiliului CE nr. 1346/2000, orice creditor care îşi are reşedinţa obişnuită, domiciliul sau sediul social într-un stat membru altul decât statul de deschidere, inclusiv autorităţile fiscale şi organismele de asigurări sociale ale statelor membre, au dreptul să-şi înregistreze, în scris, cererile de admitere a creanţelor în cadrul procedurii de insolvenţă. Creditorul trimite copii ale documentelor justificative, dacă acestea există, şi indica natura creanţei, data naşterii şi valoarea acesteia, precum şi existenţa unui privilegiu, unei garanţii reale sau unei rezerve a dreptului de proprietate care poartă asupra acelei creanţe, inclusiv o enumerare a bunurilor care constituie garanţia invocată.

Contrar susţinerilor contestatorilor, administratorul judiciar a efectuat o analiză a declaraţiei de creanţă ce face obiectul prezentului dosar. Astfel, în urma acestei analize, creditoarea a fost înscrisă în tabelul preliminar cu suma totală de 3,288,258.96 lei, echivalentul în lei a 668,223.08 euro, având rangul de preferinţă prevăzut de art. 161 pct. 5 din legea nr. 85/2014 iar creanţa respinsă în cuantum de 21,423 lei (echivalent a 4,353 euro) reprezintă dobânda legală calculată de creditoare eronat prin raportare la termenele de scadenţă folosite în calculaţie.

Sumele neachitate de către societatea debitoare reprezintă TVA colectat pentru produsele livrate de către .....SA în spaţiul intracomunitar, în speţă Republica Croată. Caracterul cert al acestei creanţe derivă din declaraţiile fiscale întocmite de către debitoare.

Astfel, societatea debitoare a înregistrat în evidenţa contabilă vânzările intracomunitare de bunuri la distanţă şi a declarat (a depus declaraţii fiscale D398) conform Ordinul ... Nr.1387/01.09.2021. Obligaţiile fiscale reprezentând TVA din vânzările intracomunitare de bunuri la distanţă efectuate în Croaţia sunt înregistrate în evidenţa contabilă a societăţii şi declarate fiscal în ...prin intermediul Declaraţiei speciale de TVA D398. Declaraţia fiscală în sine (ca document) nu ajunge fizic la organul fiscal din ... Croată, ci doar creanţa fiscală declarată de ...SA se înregistrează în sistemul fiscal comunitar OSS.

În ceea ce priveşte argumentul că nu există titluri de creanţă pentru debitele accesorii, facem trimitere la prevederile Art. 13 din Directiva 2010/24/UE a Consiliului. Executarea cererii de recuperare:„(1) În scopul recuperării creanţei în statul membru solicitat, orice creanţă cu privire la care a fost formulată o cerere de recuperare este tratată ca şi când ar fi o creanţă a statului membru solicitat, (s.n.) cu excepţia cazului în care prezenta directivă prevede altfel. Autoritatea solicitată face uz de prerogativele conferite şi de procedurile instituite în temeiul actelor cu putere de lege şi al actelor administrative din statul membru solicitat care se aplică creanţelor cu privire la aceleaşi impozite sau taxe sau, în absenţa acestora, impozite sau taxe similare, cu excepţia cazului în care prezenta directivă prevede altfel. (...)

Din înscrisurile depuse de creditorul intimat împreună cu declaraţia de creanţă, obligațiile fiscale principale conform declaraților fiscale totalizează suma de 648,934.93 euro, debitul fiind format din TVA - D398 OSS - RO/RO30010618/Q1 .2022 239,586.75; TVA - D398 OSS - RO/RO30010618/Q2.2022 176,068.13; TVA - D398 OSS - RO/RO30010618/Q3.2022 126,839.14; TVA - D398 OSS - RO/RO30010618/Q4.2022 86,953.22 ( file 62-84 dosar v1 a10). Acestea vin în susţinerea declaraţiei de creanţă şi a înscrisurilor depuse împreună cu declaraţia de creanţă de către creditorul intimat, susţinând caracterul cert , lichid şi exigibil al creanţei solicitate de creditorul intimat. Potrivit art. 280 Cod Proc. Cv. registrele profesioniştilor, întocmite şi ţinute cu respectarea dispoziţiilor legale, pot face între aceştia deplină dovadă în justiţie, pentru faptele şi chestiunile legate de activitatea lor profesională.

Materia taxei pe valoarea adăugată legislația a cunoscut o evoluție prin introducerea unui nou sistem special UE – OSS aplicabil pentru servicii furnizate pe cale electronică, de telecomunicații, de radiodifuziune și de televiziune, în vederea conferirii unei suite de soluții pentru accelerarea transformării digitale pentru operatorii care realizează operațiuni financiare pe teritoriul mai multor state membre, însă nu și în statul membru de consum.

......SA s-a înregistrat în sistemul comunitar de declarare a taxei pe valoarea adăugată pentru vânzări de bunuri la distanţă denumit OSS - One Stop Shop, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 904/2010, Ordinul ....Nr.1387/01.09.2021 de înregistrare şi declarare taxei pe valoarea adăugată şi potrivit prevederilor art. 314, art. 315 şi art. 315A2 din Codul fiscal. Debitoarea a înregistrat în evidenţa contabilă vânzările intracomunitare de bunuri la distanţă şi a declarat (a depus declaraţii fiscale D398) conform Ordinul Nr.1387/01.09.2021. În cadrul regimului special de TVA OSS, persoana impozabilă plăteşte TVA datorată statului membru de identificare. Declaraţia specială de TVA se întocmeşte în #### şi suma datorată se plăteşte în contul deschis ...de D.G.R.F.P. BUCUREŞTI. Statul membru de identificare (RO) distribuie ulterior sumele corespunzătoare statelor membre de consum ale UE .

În plus, în mod corect accesoriile solicitate reprezintă dobânda legală a statului Croația din perioada..... Dobânzile pentru obligațiile fiscale născute în anul 2022 (Q1, Q2, Q3, Q4 2022), în cuantum de 168.909,89 HRK echivalent 22,418.19 EUR, sunt calculate eronat, astfel cum a reţinut şi administratorul judiciar. Termenul de scadență a obligației, de la care creditoarea începe calcularea dobânzii legale, este eronat. Conform normativelor europene în ce privește TVA - One Stop Shop, termenul de scadență corect este ultima zi a primei luni următoare trimestrului de raportare, data maximă la care se depune și declarația OSS. În contabilitatea societăţii debitoare sunt înregistrate recipisele declarațiilor OSS prin care se indică termenele de scadență ale obligațiilor fiscale.

În conformitate cu articolul 369f din Directiva ...CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006, persoana impozabilă care utilizează acest regim special are obligaţia de a depune o declaraţie de TVA pentru fiecare trimestru calendaristic în statul membru de identificare care prin mijloace electronice, indiferent daca livrările de bunuri seu prestările de servicii, acoperite de acest regim special, au fost efectuate sau nu. Declaraţia se depune până la sfârşitul lunii următoare sfârşitului perioadei fiscale la care se referă declaraţia. Declaraţia TVA, în conformitate cu articolul 369g din Directivă, conţine numărul de identificare în scop de TVA de la articolul 369d şi pentru fiecare stat membru de consum în care trebui plătită TVA, valoarea totală fără TVA, cotele de TVA aplicabile, suma totală a TVA-ului relevant, şi suma totală a TVA care trebuie plătită pentru livrările acoperite de acest regim special efectuate în perioada fiscala. Declaraţia include, de asemenea, modificările legate de perioadele fiscale trecute, aşa cum se specifică în alineatul 4 al prezentului articol, in conformitate cu articolul 369h, sumele sunt exprimate în euro în declaraţiile de TVA. Statele membre care nu au introdus moneda euro pot prescrie ca declaraţia de TVA să fie completată în monedele lor naţionale. în cazul în care livrările de bunuri sau serviciile prestate au fost încasate în alte valute, persoana impozabilă care utilizează acest regim special va utiliza în calculul TVA cursul de schimb valutar din ultima zi a perioadei fiscale. Schimbul se efectuează pe baza cursurilor de schimb publicate de .... Centrală Europeană pentru ziua în cauză sau, dacă nu există nicio publicare în acea zi, pentru următoarea zi de publicare. În conformitate cu articolul 369i din Directivă, persoana impozabilă care utilizează acest regim special trebuie să plătească TVA, specificând declaraţia de TVA relevantă, cel târziu la data limită de depunere a declaraţiei. ##### se face într-un cont bancar, exprimat in euro, determinat de statul membru de identificare. Statele membre care nu au adoptat euro pot solicita ca plata să fie efectuată într-un cont bancar exprimat în moneda lor naţională.

În conformitate cu articolul 63a din Regulamentul de punere în aplicare (UE) al Consiliului nr. 282/2011, din 15 martie 2011 (denumit în continuare: Regulamentul de aplicare), statul membru de identificare este obligat să notifice, pe cale electronică, persoana impozabilă care nu a efectuat plata sau a efectuat o plată mai mică decât suma din declaraţia de TVA depusă, în baza articolului 369f din Directiva, a zecea zi de la data la care plata ar fi trebuit să fie efectuată cel mai târziu în conformitate cu articolul 3691 din Directivă, în legătură cu TVA-ul datorat. Statul membru de identificare este obligat să informeze statele membre de consum pe cale electronică că notificarea a fast ir misă. Statul membru de consum este responsabil pentru toate notificările şi măsurile ulterioare luate pentru colectarea TVA-ului. ...statul membru de consum a emis notificările ulterioare, TVA-ul corespunzător este plătit statului membru respectiv Statul membru de consum notifică electronic statul membru de identificare că a fost emisă notificarea. În conformitate cu articolul 63b din Regulamentul de punere în aplicare, eventualele dobânzi, penalităţi şi alte taxe sunt calculate şi evaluate de statul membru de consum. ....impozabila plăteşte dobânzi, penalităţi şi alte taxe direct statului membru de consum.

Prevederea articolului 369f din Directivă obligă persoana impozabilă care utilizează acest regim special să depună o declaraţie de TVA pentru fiecare trimestru calendaristic statului membru de identificare prin mijloace electronice. În baza articolului 47d pct. 2 din Regulamentul Consiliului (UE) nr. 904/2010, din data de 7 octombrie 2010. privind cooperarea administrativă şi combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată, statul membru de identificare transmite informaţii din declaraţiile de TVA prin mijloace electronice autorităţii competente a statului membru de consum în cauză nu mai târziu de 20 de zile del sfârşitul lunii în care a fost primită declaraţia.

Sistemul actual de TVA funcţionează tocmai pentru că livrările intracomunitare sunt impozitate ca și când ar fi tranzacții interne. Mecanismele de cooperare europeană în materia colectării TVA încurajează ca obligaţiile fiscale reprezentând TVA din vânzările intracomunitare de bunuri la distanţă să fie tratate ca o creanţă bugetară, cum sunt tratate creanţele bugetare ale statului membru în care debitorul îşi are sediul .

Caracterul de creanţă bugetară similar creanţelor bugetare române se întemeiază pe dispoziţiile art. 342 alin. 1 din Legea 85/2014 coroborat cu art. 13 din Directiva 2010/24/UE a Consiliului şi dispoziţiile art. 310 şi urm. Din Codul de Procedură Fiscală.

Față de cele menţionate anterior, instanţa reţine că în mod corect s-a stabilit că suma cu care a solicitat să se înscrie creditorul intimat la masa credală reprezintă o creanţă bugetară şi nu chirografară.

Totodată, instanţa reţine că potrivit prevederilor art. 105 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 85/2014 nu sunt supuse verificării de către administratorul/lichidatorul judiciar creanţele constatate prin hotărâri judecătoreşti executorii, prin hotărâri arbitrale executorii şi creanţele bugetare rezultate dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale.

...legală este solicitată în temeiul Legii din Croaţia cu privire la procedura fiscală . Contrar susţinerilor contestatorului, dobânda este calculată conform normelor legale din ...Croaţia, nu există nicio normă legală care să impună ca dobândă să fie stabilită la nivelul dobânzilor din ...

Art. 12 din Directiva 2010/24/UE a Consiliului din 16 martie 2010 prevede că fără a aduce atingere articolului 20 alineatul (1), autoritatea solicitată îi transmite autorității solicitante sumele recuperate aferente creanței, precum și dobânda menționată la alineatele (3) și (4) din prezentul articol. Aşadar, textul de lege nu impune ca dobânda să fie stabilită la nivelul dobânzilor din România .

Diferențele de curs între kuna croată (HRK) și România provenite între momentul depunerii declarațiilor (convertire între euro și HRK) și momentul deschiderii procedurii de insolvență (convertire între HRK și euro) sunt în cuantum 1,012.79 euro. Aceste diferențe de curs nu sunt datorate pentru că declarațiile OSS au fost depuse în euro.

Potrivit art. 5, pct. 69 din Legea nr. 85/2014, "tabelul preliminar de creanţe cuprinde toate creanţele scadente sau nescadente, sub condiţie sau în litigiu, născute înainte de data deschiderii procedurii, acceptate de către administratorul judiciar în urma verificării acestora. În tabel vor fi menţionate atât suma solicitată de către creditor, cât şi suma acceptată şi rangul de prioritate, iar în situaţia creditorului aflat în procedura insolvenţei se va arăta şi administratorul judiciar/lichidatorul judiciar desemnat."

În ceea ce priveşte suma în cuantum de 190 euro cu care a fost înscris creditorul intimat în tabelul de creanţe constând în cheltuieli de traduceri, instanţa reţine că acestea reprezintă veritabile cheltuieli de judecată impuse de legea română.

...., formal, aceste sume au fost achitate după data deschiderii insolvenţei, ele sunt indisolubil legate de creanţa pentru care s-a formulat declaraţie, iar plata acestora este impusă de lege pentru dovedirea şi ulterior înscrierea creanţelor creditorilor în tabelul preliminar.

De asemenea, în lipsa înscrierii acestor sume în tabelul preliminar, creditorii s-a afla în situaţia de neacceptat de a nu mai putea recupera de la debitor sumele plătite cu titlu de cheltuieli de traduceri sau cheltuieli cu taxa judiciară de timbru, întrucât, pe de o parte, aceste sume nu sunt solicitate în cadrul unui proces, pentru a putea fi solicitate de la partea adversă la finalul procesului, în temeiul art. 453 C.p.c., iar pe de altă parte ele nu intră în categoria creanţelor curente pentru a fi solicitate în cadrul procedurii insolvenţei în baza unei cereri de plată (nefiind creanţe izvorâte din raporturile directe dintre creditor şi debitor).

Pentru aceste motive, reţine instanţa că suma de 190 euro constând în cheltuieli de traducere înscrisuri aferente declaraţiilor de creanţă sunt cheltuieli accesorii creanţelor solicitate a fi înscrise în tabelul preliminar şi urmează regimul juridic al acestora din urmă.

Față de cele menţionate anterior, tribunalul va respinge cererile conexe ca neîntemeiate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Respinge contestaţiile conexate formulată de contestatorii în contradictoriu cu administratorul judiciar al debitoarei .....SA - şi intimata ...... CROAŢIA - MINISTERUL DE FINANŢE AL REPUBLICII CROAŢIA reprezentată de Avocatul de Stat al Republicii Croaţia, ca neîntemeiate.

Cu apel în 7 zile de la publicarea hotărârii în BPI, ce va fi depus la Tribunalul Bucureşti Secţia a VII-a civilă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 12.12.2023.

PREŞEDINTE GREFIER

CONTACT:

SERVICII:

DOMENIILE DE PRACTICĂ: