R O M Â N I A

TRIBUNALUL ....

SECTIA A II-A CIVILĂ DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

DOSAR nr.  ....../105/2020

SENTINŢA NR.

Şedinţa publică din data de  06 noiembrie 2020

Instanţa constituită din:

JUDECĂTOR SINDIC

GREFIER

Pe rol fiind soluţionarea cererii de deschidere a procedurii insolvenţei debitoarei .....GmbH&Co.KG, cu sediul în....,  cerere formulată de creditoarea ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE....., cu sediul în Ploieşti,......

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, a răspuns creditoarea reprezentată de consilier juridic ....lipsă fiind debitoarea.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează că la dosarul cauzei nu s-au depus de către creditoare înscrisuri privind sediul actual al debitoarei şi nici datele de identificare ale acesteia.

Judecătorul sindic invocă din oficiu excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a debitoarei şi o pune în discuţia părţii.

Creditoarea prin consilier juridic având cuvântul solicită admiterea excepţiei lipsei capacităţii de folosinţă a debitoarei, având în vedere că societatea are sediul în ... şi are un punct de lucru permanent în Ploiești din punct de vedere fiscal. Societatea nu are sediul social în......

Judecătorul sindic faţă de actele şi lucrările dosarului rămâne în pronunţare asupra excepţiei invocate.

JUDECĂTORUL SINDIC,

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului .... sub nr. ..../105/2020 la data de  25.05.2020, creditoarea ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE .... a solicitat deschiderea procedurii insolvenţei faţă de debitoarea  ......GmbH&Co.KG, conform dispoziţiilor art. 70 din Legea 85/2014.

În motivarea cererii, creditoarea a arătat că debitoarea se află în stare de insolvenţă prin incapacitatea vădită de plată a datoriilor exigibile, fiind în încetare de plaţi de peste 60 de zile.

A arătat creditoarea că are o creanţă certă, lichidă şi exigibilă în cuantum .....lei reprezentând impozite/taxe stabilite potrivit legislaţiei fiscale, al cărui cuantum este mai mare decât valoarea prag în sumă de 40.000 lei. Suma este datorată de debitorul comerciant şi neachitată, ca o consecinţă a stării sale de insolvenţă.

Starea de insolvenţă a fost constată prin organul de executare a creanţelor bugetare, plata datoriei fiind cerută debitoarei în mod repetat prin declanşarea procedurii de executare silită.

A solicitat să se pună în vedere administratorului judiciar să facă aplicarea prevederilor art. 169 din Legea nr. 85/2014 în sensul de a dispune ca o parte a pasivului, debitorului persoană juridică ajuns în stare de insolvenţă, să fie suportată de către membrii organelor de supraveghere din cadrul societăţii sau de conducere, precum şi de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvenţă a debitorului prin comiterea uneia din faptele prevăzute la alin.1 lit. a - h al art. 169 din lege.

În baza art. 58 litera h din Legea nr.85/2014 privind procedura insolvenţei a solicitat să pună în vedere administratorului judiciar să introducă acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum şi a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operaţiuni comerciale încheiate de debitor şi a constituirii unor garanţii acordate de acesta susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor.

A depus în copii certificate " conform cu originalul" tabelul privind obligaţiile fiscale datorate bugetului de stat de către debitoare, titlurile de creanţa, titlurile executorii, formele de executare silită promovate de organul fiscal teritorial si garanţiile constituite.

În dovedirea cererii, creditorul a depus înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, judecătorul sindic apreciază contestaţia formulată drept întemeiată în ceea ce priveşte excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a debitoarei, pentru următoarele considerente:

În temeiul art.44 din aceeaşi lege, societăţile străine pot înfiinţa în ...... cu respectarea legii române, filiale, precum şi sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte sedii secundare, dacă acest drept le este recunoscut de legea statutului lor organic.

Regulamentul (UE) nr.848/2015 al Parlamentului şi al Consiliului privind procedurile de insolvenţă dispune la art.3 parag.1 că deschiderea procedurii de insolvenţă este în competenţa „instanțelor din statul membru pe teritoriul căruia se află centrul intereselor principale ale debitorului. Centrul intereselor principale este locul în care debitorul își administrează în mod obișnuit interesele și care este verificabil de către terți.” Art.34 din regulament se referă la procedurile secundare de insolvenţă, stabilindu-se că „în cazul în care procedura principală de insolvență a fost deschisă de o instanță dintr-un stat membru și recunoscută în alt stat membru, o instanță din acel alt stat membru care este competentă în temeiul articolului 3 alineatul 2 poate deschide proceduri secundare de insolvență în conformitate cu dispozițiile prevăzute în prezentul capitol.

În cazul în care procedura principală de insolvență impune ca debitorul să fie insolvent, insolvența debitorului nu se reexaminează în statul membru în care poate fi deschisă o procedură secundară de insolvență. Efectele procedurii secundare de insolvență se limitează la activele debitorului situate pe teritoriul statului membru unde au fost deschise aceste proceduri”.

Din prevederile legale menţionate rezultă că, pornind de la specificul şi finalitatea procedurii insolvenţei, nu există posibilitatea ca împotriva unui punct de lucru să poată să fie deschisă o astfel de procedură, atât timp cât punctul de lucru este un dezmembrământ al societăţii mamă, fără personalitate juridică şi, mai ales, fără un patrimoniu propriu care să poată fi valorificat în cadrul unei proceduri de insolvenţă. Cu alte cuvinte, verificarea stării de insolvenţă a patrimoniului debitoarei se poate face prin raportare la societatea mamă, deoarece aceasta este titulara unui patrimoniu, iar nu punctul de lucru.

În schimb, potrivit regulamentului comunitar menţionat, există posibilitatea deschiderii unei proceduri de insolvenţă pe teritoriul României, însă aceasta poate fi solicitată numai în contradictoriu cu societatea mamă, persoană juridică germană, şi în condiţiile stricte prevăzute de normele comunitare, în scopul valorificării eventualelor bunuri ale societăţii mamă existente pe teritoriul românesc.

Or, în cauza de faţă, cererea de deschidere a procedurii insolvenţei a fost introdusă împotriva unui punct de lucru, iar nu împotriva societăţii mamă cu sediul în......, astfel că debitoarea nu are folosinţa drepturilor procesuale în cadrul unei cereri întemeiate pe prevederile Legii nr.85/2014, lipsind condiţia esenţială a existenţei unui patrimoniu propriu care să poată fi supus valorificării în procedura colectivă a insolvenţei.

Din verificările efectuate la ORC ..... şi ORC Constanţa reiese că punctul de lucru al societăţii mamă germane nu există, nefiind înregistrat la registrul comerţului. Din susţinerile creditoarei, la ultimul termen de judecată reiese că acest punct de lucru nu există, există doar un domiciliu fiscal. Aşadar punctul de lucru al societăţii mame nu există pe teritoriul României, considerent pentru care instanţa a invocat din oficiu excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a debitoarei, excepţie pe care o va admite, cu consecinţa respingerii acţiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate de folosinţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a debitoarei invocată din oficiu.

Respinge cererea de deschidere a procedurii insolvenţei debitoarei .... & ROHRBAU C.F. THYMIAN GmbH&Co.KG, cu sediul în.....,  cerere formulată de creditoarea ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE...., cu sediul în Ploieşti, ....

Cu apel în 7 zile de la comunicare.

Pronunţată prin punerea la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

Judecător-sindic,                             Grefier,