Dosar nr. .../1285/2016*

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECŢIA A II-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. ...../2018

Şedinţa publică din 05 noiembrie 2018

Completul compus din:

PREŞEDINTE:

JUDECĂTOR:

GREFIER:

S-a luat spre examinare apelul declarat de apelanta ...SPA, în contradictoriu cu intimata ....SA, împotriva sentinţei civile nr. ....pronunţată la data de 25.04.2018 în dosarul nr. ..../1285/2016* al Tribunalului Specializat..., având ca obiect pretenţii.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă avocat ....pentru apelantă, în substituirea avocatului titular ....(cu împuternicire avocaţială la fila ... dosar), conform delegaţiei de substituire depuse la acest termen (f....), şi avocat ....pentru intimată, conform împuternicirii avocaţiale aflate la fila ... dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează faptul că prezenta cauză se află la prim termen de judecată. Apelul este legal timbrat cu o taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, conform chitanţei....

În prezenta cauză s-a derulat procedura de regularizare a cererii de apel prevăzută de art. XV alin. (3) din Legea nr. 2/2013, în cadrul căreia s-a depus întâmpinare de către intimata ....şi răspuns la întâmpinare de către apelanta ....

Fiind pusă în discuţie competenţa instanţei în soluţionarea prezentului apel, reprezentanţii părţilor litigante apreciază Curtea ca fiind competentă în cauză.

Procedând la verificarea competenţei potrivit dispoziţiilor art. 131 Cod procedură civilă, în aplicarea dispoziţiilor art. 96 Cod procedură civilă, Curtea constată că este legal investită sub aspect general, material şi teritorial în soluţionarea prezentei căi de atac.

În temeiul dispoziţiilor art. 237 Cod procedură civilă, declară deschisă etapa cercetării judecătoreşti.

La interpelarea instanţei, reprezentantul apelantei arată că nu are cereri sau excepţii.

Reprezentantul intimatei arată, de asemenea, că nu are cereri sau excepţii. Depune la dosar dovada cheltuielilor de judecată (f. 50-51) şi solicită acordarea cuvântului pe fond.

Constatând că nu sunt alte cereri sau excepţii prealabile şi considerându-se lămurită cu privire la cauza supusă spre soluţionare, Curtea, în temeiul art. 244 Cod procedură civilă, declară închisă etapa cercetării judecătoreşti, deschide etapa dezbaterilor în această şedinţă, conform art. 392 Cod procedură civilă, şi acordă cuvântul în susţinerea poziţiilor procesuale.

Reprezentantul apelantei solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat şi motivat, anularea instanţei de fond şi admiterea acţiunii. În esenţă, criticile cu privire la temeinicia hotărârii primei instanţe sunt legate de interpretarea greşită a dispoziţiilor Regulamentului ... CE. De asemenea, arată că instanţa de fond nu a ţinut seama de art. 16 din acest Regulament. Din punctul său de vedere, hotărârea pronunţată de instanţa italiană în procedura secundară de deschidere a procedurii insolvenţei este executorie, situaţie în care aceasta ar fi trebuit luată ca atare de către instanţa românească…., instanţa de fond a făcut o nouă judecată asupra a ceea ce s-a dispus de către Tribunalul din….că instanţa italiană i-a autorizat să facă aceste demersuri în faţa instanţei române, să reprezinte societatea aflată în insolvenţă şi, ca atare, există o autorizare din partea instanţei din.... Învederează instanţei cauza C-649/13 a CJUE care, în esenţă, recunoaşte posibilitatea instanţelor din procedura secundară să stabilească care dintre activele debitorului intră sub incidenţa acestei proceduri. Precizează că au fost mandataţi şi s-a dispus recuperarea acestor sume de bani de la debitorul din .... doar de către instanţa din ...şi nu există o procedură demarată în baza unei hotărâri pronunţate şi de către instanţa de la Grenoble, în procedura principală. Prin urmare, în opinia sa, nu se aduce nici un fel de prejudiciu societăţii debitoare, sub acest aspect. Dimpotrivă, dacă nu s-ar accepta acest mandat s-ar aduce grave prejudicii creditorilor din procedura din..... Totodată, făcând referire la dreptul apelantei la un proces echitabil, solicită să se observe şi faptul că această chestiune legată de mandat a fost pusă în discuţia părţilor abia după doi ani de la iniţierea demersului. Din punctul său de vedere, instanţa italiană i-a mandatat în mod valid să reprezinte societatea în prezenta cauză. Subliniază faptul că avocatul .....este lichidatorul, practic, din procedura secundară şi este numit ca reprezentant al societăţii creditoare, la dosar fiind depuse documente în acest sens. Față de aceste considerente, solicită admiterea apelului, anularea hotărârii instanţei de fond şi admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

Pe fondul cauzei, solicită admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată - acţiune prin care s-a solicitat obligarea societăţii pârâte la plata sumei de ...reprezentând ....Prezintă situaţia de fapt, arătând că la data de ....a fost încheiat între părţi un acord conform căruia societatea pârâtă se obliga să restituie o parte considerabilă din garanţia reţinută fără drept, iar ulterior îndeplinirii unor obligaţii de către apelantă, să restituie şi restul de..... Susţine că societatea apelantă şi-a îndeplinit toate obligaţiile contractuale, precum şi obligaţiile stabilite prin acordul anterior menţionat, însă societatea pârâtă refuză să restituie suma de..... Mai arată că, deşi recunoaşte, printr-un înscris aflat la ...din dosarul de fond, că ....şi-a îndeplinit o parte din obligaţiile ce au făcut obiectul acordului, totuşi societatea pârâtă nu a procedat, măcar parţial, la efectuarea plăţilor.

Având în vedere toate înscrisurile depuse la dosar, solicită admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată. Cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

Reprezentantul intimatei arată că instanţa de fond a admis excepţia lipsei calităţii de reprezentant şi nu a soluţionat fondul cauzei, anulând cererea de chemare în judecată ca fiind formulată de o persoană fără calitate, iar apelul a fost fundamentat pe aplicarea - corectă sau nu, a Regulamentului CE ... cu privire la calitatea de reprezentant. Subliniază faptul că nu s-au pus concluzii pe fondul cauzei, nu s-a solicitat încuviinţarea de probe – prin întâmpinarea depusă în dosarul de fond pârâta solicitând şi audierea a doi martori, iar în apel nu a solicitat probe întrucât a considerat că, în ipoteza admiterii apelului, instanţa va anula hotărârea şi va reţine cauza spre rejudecare (nici una dintre părţi nesolicitând trimiterea cauzei spre rejudecare), probaţiunea urmând a se discuta la acel moment.

În ceea ce priveşte apelul formulat, solicită respingerea acestuia şi obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată conform documentelor justificative depuse la dosar. În opinia sa, totul se rezumă la modul de aplicare al art. 2 lit. g, raportat la art. 3 alin. (1)-(2) şi art. 27 din Regulamentul CE.... Întrucât faţă de reclamanta-debitoare s-au deschis două proceduri de insolvenţă – una în .... de către Tribunalul Grenoble (procedura principală), şi una în..., de către Tribunalul .... (procedura secundară), iar obiectul litigiului vizează creanţe pe care le-ar avea debitoarea împotriva ....SA, instanţa de fond a considerat că cel care putea formula cerere şi care avea mandat legal potrivit art. 2 lit. g, corelat cu art. 3 alin. (1)-(2), era lichidatorul/administratorul judiciar din procedura principală, şi nu cel din procedura secundară. Făcând trimitere la art. 2 lit. g din Regulament, arată că sediul principal al debitoarei, unde se poate deschide procedura principală, este sediul centrului de afaceri. Prin urmare, Tribunalul Specializat .... în mod corect a reţinut că doar administratorul judiciar din procedura principală (din....), putea să dea mandat pentru deschiderea procesului pentru o creanţă pretins avută de către reclamantă contra..... Din punctul său de vedere, acea procedură secundară din .... se rezumă la bunurile existente pe teritoriul statului italian. În ceea ce priveşte creanţele, art. 2 face referire expresă că statul membru în care sunt situate bunurile este statul membru pe al cărui teritoriu îşi are centrul intereselor terţul debitor. Or, centrul intereselor terţului debitor este cel reglementat la art. 3 alin. (1), respectiv în .... Din acest punct de vedere, apreciază ca fiind corectă soluţia primei instanţe, astfel încât se impune respingerea apelului.

Pe fond, în măsura în care Curtea va considera că probele existente în dosarul instanţei de fond sunt suficiente pentru soluţionarea cauzei, solicită respingerea cererii de chemare în judecată, cu cheltuieli de judecată şi cu privire la fond. În susţinerea poziţiei procesuale arată că, astfel cum rezultă din întâmpinarea depusă la filele ....dosar fond, precum şi din înscrisurile anexate acesteia, reclamanta nu a respectat nici una din cerinţele instituite în contractul încheiat între părţi nici în ce priveşte termenul de finalizare a obiectivului, fabrica de hârtie nu a funcţionat şi nu funcţionează nici acum la parametri, iar consumurile la energie sunt de două ori mai mari decât cele prevăzute în caietul de sarcini. Subliniază faptul că ceea ce face obiectul judecăţii este restituirea unei garanţii de bună execuţie. Or, prin nota în baza căreia s-a reţinut garanţia şi s-a executat scrisoarea, pârâta a arătat 20 de neconcordanţe, de aspecte care au determinat valorificarea scrisorii de garanţie, care dovedeau faptul că reclamanta nu şi-a îndeplinit obligaţiile. Face trimitere la corespondenţa purtată ulterior între părţi, din care reiese că nu s-au realizat obiectivele stabilite, existând şi o adresă din care rezultă, implicit, recunoaşterea reclamantei că nu-şi mai poate îndeplini acele obligaţii dat fiind faptul că a intrat în insolvenţă şi nu mai are capacitatea - nici tehnică şi nici umană, să rezolve problema. Apreciază că, în aceste condiţii, era normal să nu i se restituie garanţia.

În temeiul art. 394 Cod procedură civilă, Curtea dispune închiderea dezbaterilor şi reţine cauza în pronunţare.

C U R T E A

Deliberând reţine că,

Prin sentinţa civilă nr. ...din 25.04.2018 pronunţată în dosarul nr. .../1285/2016* al Tribunalului specializat ... s-a admis excepţia lipsei calităţii de reprezentant a semnatarului cererii de chemare în judecată pentru ....S.p.a., şi s-a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta ....S.p.a., în insolvenţă, în contradictoriu cu pârâta ....S.A.  (fostă ....S.R.L.), ca fiind formulată de o persoană fără calitate de reprezentant.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul analizând cu prioritate excepţia lipsei calităţii de reprezentant a semnatarului cererii de chemare în judecată, excepţie invocată de către pârâtă şi însuşită de instanţă din oficiu, raportat la dispoziţiile art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă, a reţinut următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta ...S.p.a prin SCPA....” a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâta ....S.A.  (fostă ....S.R.L.), obligarea pârâtei la plata sumei de ....reprezentând suma datorata conform contractului de achiziţie nr. ....încheiat între cele doua societăţi la data de ...şi a Acordului încheiat între aceleaşi părţi la data de 19.02.2014, precum şi dobânda legala şi actualizarea sumei cu rata inflaţiei, până la plata integrala a creanţei.

La termenul din 17 ianuarie 2018, pârâta a invocat excepţia lipsei calităţii de reprezentat pentru semnatarul cererii de chemare în judecată, instanţa acordând consecutiv termene pentru justificarea acestei calităţi la 18 februarie 2018, 14 martie 2018 şi 25 aprilie 2018.

Aşa cum a rezultat din înscrisul emis de Camera de Comerţ .... Monza Brianza.......reclamanta ...S.p.a face obiectul a două proceduri de insolvenţă în temeiul Regulamentului CE nr. ....al Consiliului din 29 mai 2000 privind procedurile de insolvenţă, respectiv o procedură principală de insolvenţă deschisă în ... prin sentinţa din 29.07.2014 a Tribunalului din Grenoble ....şi o procedură secundară de insolvenţă care se desfăşoară în ... în faţa Tribunalului din ...

Aşa cum a reieşit din înscrisul de la fila 56 emis de către Tribunalul din..., judecătorul sindic în cadrul procedurii secundare de insolvenţă a autorizat administratorul judiciar din cadrul acestei proceduri secundare, dl. ...să formuleze o acţiune legală în vederea recuperării creditelor comerciale faţă de ....S.R.L. (actualmente ...S.A.), însărcinându-l pe dl. ...în condiţiile ofertei formulate ...

Potrivit art. 27 din Regulamentul CE nr. ... al Consiliului din 29 mai 2000 privind procedurile de insolvenţă, ”Deschiderea procedurii menţionate la articolul 3 alineatul (1) de către o instanţă dintr-un stat membru şi care este recunoscută în alt stat membru (procedura principală) permite deschiderea în cel de-al doilea stat, de către o instanţă competentă în temeiul articolului 3 alineatul (2), a unei proceduri secundare de insolvenţă, fără ca insolvenţa debitorului să fie examinată în cel de-al doilea stat. Această procedură trebuie să fie una din procedurile menţionate la anexa B. Efectele ei se limitează la bunurile debitorului situate pe teritoriul celui de-al doilea stat membru.”

De asemenea, potrivit art. 2 lit. g) liniuţa 3 din acelaşi Regulament, ”în sensul prezentului regulament … „statul membru în care sunt situate bunurile” înseamnă: … - în cazul creanţelor, statul membru pe al cărui teritoriu îşi are centrul intereselor terţul debitor, aşa cum este determinat la articolul 3 alineatul (1)” Coroborând aceste dispoziţii cu cele ale art. 3 alin. 2 coroborat cu art. 27 teza finală din regulament, competenţa de a urmări creanţa ce face obiectul prezentei cereri de chemare în judecată aparţine procedurii principale de insolvenţă deschisă în ... de Tribunalului din Grenoble, astfel că practicianul în insolvenţă desemnat în această procedură avea dreptul de a reprezenta debitoarea şi de a mandata semnatarii cererii de a formula prezenta cerere de chemare în judecată. Or în prezenta cauză, semnatarii cererii de chemare în judecată au fost împuterniciţi să formuleze această cerere de reprezentanţii procedurii secundare de insolvenţă, respectiv cea deschisă în ...de către tribunalul din ... procedură care nu este competentă a urmări creanţele debitoarei, competenţă care revine aşa cum s-a menţionat anterior, procedurii principale de insolvenţă din ...respectiv lichidatorul judiciar ....De asemenea, tribunalul a reţinut preeminenţa dispoziţiilor acestui regulament faţă de prevederile legale interne italiene, franceze şi româneşti (....din 15 iulie 1964, hotărârea din 10 octombrie 1973, în cauza Variola, hotărârea din 13 iulie 1972, în cauza .... împotriva Italiei, hotărârea Simmenthal din 9 aprilie 1978).

Tribunalul a reţinut că potrivit art. 209 alin. 1 Cod procedură civilă, persoana juridică îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile prin organele sale de administrare, de la data constituirii lor, iar potrivit alin. 2, au calitatea de organe de administrare, în sensul alin. 1, persoanele fizice sau persoanele juridice care, prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate să acţioneze, în raporturile cu terţii, individual sau colectiv, în numele şi pe seama persoanei juridice. Potrivit art. 209 alin. (1) din Codul civil, persoana juridică îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile prin organele sale de administrare, de la data constituirii lor. În lipsa organelor de administrare, până la data constituirii acestora, exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor care privesc persoana juridică se fac de către fondatori ori de către persoanele fizice sau persoanele juridice desemnate în acest scop, aşa cum prevede art. 210 alin. (1) din Codul civil (dispoziţii similare art. 18-19 Cod civil italian). Întrucât limitarea prevăzută de art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă intervine numai în situaţia în care persoana juridică optează pentru reprezentare convenţională în faţa instanţei, caz în care îşi poate alege reprezentantul doar dintre categoriile prevăzute de textul menţionat, rezultă că, în lipsa reprezentării convenţionale, drepturile procesuale ale persoanei juridice pot fi exercitate prin reprezentantul legal...., în prezenta cauză, nici mandatarii avocaţi şi nici mandantul, nu au abilitatea legală de a reprezenta debitoarea în ceea ce priveşte formularea prezentei cereri.

Mandatarul convenţional era ţinut a face dovada faptului că a primit mandatul de a formula cererea de apel de la reprezentantul legal competent al  ....S.p.a., în insolvenţă, fie în mod direct, fie subsecvent de la o persoană abilitată în acest sens de acesta.  Astfel, s-a apreciat că nu s-a făcut dovada faptului că ....semnatar al cererii de chemare în judecată, nu a fost împuternicită să formuleze cererea de chemare în judecată de către reprezentantul legal al societăţii reclamante, competent din punct de vedere legal pentru a urmări creanţa obiect al cererii, pentru a formula prezenta cerere de chemare în judecată, motiv pentru care sancţiunea ce intervine este nulitatea cererii de chemare în judecată în conformitate cu dispoziţiile art. 82 coroborat cu 84 Cod procedură civilă conform cărora dacă nu se acoperă lipsa dovezii calităţii de reprezentant a celui care a acţionat în numele părţii în termenul acordat în acest scop, cererea a fost anulată.

Fată de considerentele reţinute, în baza art. 82 coroborat cu 84 Cod procedură civilă, având în vedere şi prevederile Regulamentului CE nr. ....al Consiliului din 29 mai 2000 privind procedurile de insolvenţă, tribunalul a admis excepţia lipsei calităţii de reprezentant a semnatarului cererii de chemare în judecată pentru ....S.p.a., şi în consecinţă a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta ....S.p.a., în insolvenţă, în contradictoriu cu pârâta ...S.A.  (fostă ...S.R.L.) , ca fiind formulată de o persoană fără calitate de reprezentant.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel ...S.p.a., solicitând admiterea apelului, respingând excepţia lipsei calităţii de reprezentant a semnatarului acţiunii şi, anulând hotărârea atacata, admiterea acţiunii astfel cum aceasta a fost formulata, în sensul obligării paratei la plata către apelantă a sumei de ....reprezentând suma datorata conform..., precum şi dobânda legala şi actualizarea sumei cu rata inflaţiei, până la plata integrala a creanţei.

În motivele de apel se arată că sentinţa atacată este nelegala şi netemeinica sub următoarele aspecte:

Instanţa de fond a greşit atunci când a procedat la admiterea excepţiei lipsei calităţii de reprezentant a semnatarului cererii de chemare în judecata şi a dispus anularea acţiunii motivat de faptul ca o atare „ competenta de a urmări creanţa ce face obiectul prezentei cereri de chemare în judecata aparţine procedurii principale de insolvenţă deschisa în ###### de Tribunalul din Grenoble, astfel ca practicianul în insolvenţă desemnat în aceasta procedura avea dreptul de a reprezenta debitoarea şi de a mandata semnatarii cererii de a formula prezenta cerere de chemare în judecata" şi ca „în prezenta cauza, semnatarii cererii de chemare în judecata au fost împuterniciţi sa formuleze aceasta cerere de reprezentanţii procedurii secundare de insolvenţă, respectiv cea depusa în ... de către Tribunalul din ... procedura care nu este competenta a urmări creanţele debitoarei".

Învederează faptul ca instanţa de fond pe de o parte a interpretat greşit Regulamentul (CE) NR. ....din 29 mai 2000 privind procedurile de insolvenţă, iar pe de alta parte a ignorat anumite prevederi din acest Regulament, astfel:

Conform art. 25 alin. 1 din Regulamentul (CE) NR. ...din 29 mai 2000 privind procedurile de insolvenţă „ Recunoaşterea şi caracterul executoriu al altor hotărâri (1) Hotărârile cu privire la desfăşurarea şi închiderea unei proceduri de insolvenţă pronunţate de o instanţă a cărei hotărâre de deschidere este recunoscută în temeiul articolului 16, precum şi un concordat aprobat de o atare instanţă sunt, de asemenea, recunoscute fără îndeplinirea nici unei alte formalităţi. Aceste hotărâri sunt executate în conformitate cu articolele 31-51 (cu excepţia articolului 34 alineatul (2) din Convenţia de la Bruxelles privind competenţa şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială, modificată prin convenţiile de aderare la această convenţie. "

Art. 16 alin 1 din acelaşi Regulament prevede următoarele: "(1) Orice hotărâre de deschidere a unei proceduri de insolvenţă pronunţată de o instanţă a unui stat membru competentă în temeiul articolului 3 este recunoscută în toate celelalte state membre de la îndată ce îşi produce efectele în statul de deschidere."

Față de aceste dispoziţii imperative ale Regulamentului CE nr. 1346/2000, instanţa de fond ar fi trebuit sa recunoască caracterul executoriu al hotărârii de deschidere a procedurii de insolvenţă şi de numire a reprezentanţilor care urmau sa facă demersuri împotriva societăţii parate, fără a pronunţa o soluţie contrara acestora.

Instanţa de fond a ignorat dispoziţiile instanţei italiene de insolvenţă asupra întinderii teritoriale a efectelor procedurii secundare şi, procedând practic la o noua judecata asupra aspectelor decise de către Tribunalul din..., a încălcat prevederile competentei teritoriale, instituite prin Regulamentul....Doar instanţa italiana sau cea franceza au competenta sa aprecieze daca activele în cauza, respectiv sumele de ban ce fac obiectul acţiunii în pretenţii iniţiate de apelanta, societate italiana, împotriva unui debitor roman intra în competenta teritoriala a legislaţiei procedurilor secundare.

A se vedea în acest sens cauza C-649/13 Nortel Networks şi în special opinia Avocatului ... Mengozzi sub pct. 32: [...] regula jurisdicţiei stabilita de .... în cauza Seagon [EU:C:2009:83] bazata pe principiul "via atractiva concursus" se poate aplica şi în favoarea instanţelor Statelor Membre în care au fost deschise proceduri secundare. Apreciază ca aceasta concluzie rezulta din aceleaşi motive pe care s-a bazat Curtea în extragerea regulii din analiza regulamentului şi a obiectivelor sale.

În primul rând, art. 6 al Preambulului potrivit căruia "ultimul ar trebui sa fie limitat la prevederile care guvernează jurisdicţia deschiderii procedurilor de insolvenţă şi la soluţiile care sunt date în mod direct, exclusiv în baza procedurilor de insolvenţă şi sunt strâns legate de aceste proceduri"; (15) se refera fără a face distincţie la orice proceduri deschise în baza Regulamentului, fără a diferenţia între procedurile principale, teritoriale sau secundare.

În al doilea rând, în scopul îmbunătăţirii eficientei şi efectivităţii procedurilor de insolvenţă având efecte trans-frontaliere indicate în secţiunile 2 şi 8 ale Regulamentului şi în scopul descurajării pârtilor de a-şi transfera activele sau procedurile judiciare dintr-un Stat Membru în altul, urmărind obţinerea unei poziţii juridice mai favorabile (forum shopping), menţionata în secţiunea 4 a Regulamentului, de asemenea ar fi slăbită daca instanţele Statului Membru în care au fost deschise proceduri secundare nu ar avea competenta sa analizeze şi sa decidă asupra acţiunilor derivând şi în strânsa legătura cu aceste proceduri, cum ar fi acţiuni în pretenţii băneşti sau reale, asupra procedurilor secundare.

În plus, o interpretare a art. 3(2) similara cu cea oferita de ... în ceea ce priveşte art. 3(1) în cazul Segon (EU:C:2009:83) este confirmata după cum a decis Curtea în paragrafele 25 şi 26 ale respectivei hotărâri în legătura cu primul subparagraf al Art. 25(1) al Regulamentului. Respectiva prevedere stabileşte o obligaţie de recunoaştere a hotărârilor pronunţate de o instanţa a cărei decizie privind deschiderea procedurilor este recunoscuta în acord cu dispoziţiile art. 16 al Regulamentului şi care priveşte desfăşurarea şi închiderea procedurilor de insolvenţă. Art. 16 se refera la hotărârile "pronunţate de o instanţa a unui Stat Membru care are competenta în acord cu prevederile art. 3, mai precis care este competenta atât din perspectiva art. 3(1) cat şi a art. 3(2). În scopul întăririi argumentării aduse, Curtea nu precizează nicăieri în cuprinsul hotărârii ca se bazează pe principiul naturii universale a procedurilor principale şi nici nu argumentează ca procedurile principale primează în fata celor secundare. Se susţine că acest raţionament a fost într-adevăr reţinut de .... în hotărârea pronunţata.

În cazul apelantei, instanţa de fond trebuia sa recunoască decizia instanţei italiene de insolvenţă şi sa admită programul de insolvenţă şi relansare propus de lichidatorul ....împotriva pârâtei, debitor roman (conform înscrisurilor depuse la dosar) din moment ce decizia respectiva era o prelungire a scopului procedurilor secundare.

Având în vedere ca prin hotărârea atacata, Instanţa a ignorat cele stabilite de către instanţa italiana de insolvenţă în legătura cu capacitatea lichidatorului ....de a reprezenta şi, de asemenea, a procedat la o noua judecata a celor dispuse de către Instanţa italiana, consideră ca Instanţa de fond a încălcat atât regulile de conflict de legi stabilite de Regulamentul ....cat şi legea italiana a insolventei care guvernează această procedura.

În acord cu art. 4(1) din Regulament, legea aplicabila procedurilor de insolvenţă, capacitatea Trusteeului şi efectele acestora este cea a Statului Membru pe a cărui teritoriu au fost deschise aceste proceduri, conform art. 3(1) şi 3(2) din Regulament. Soluţia este în mod expres confirmata şi de art. 28 al Regulamentului, care prevede următoarele: "cu excepţia celor precizate în mod expres în prezentul, legea aplicabila procedurilor secundare va fi cea a Statului Membru pe a cărui teritoriu sunt deschise procedurile secundare ". Aşadar, legea italiana este aplicabila de asemenea şi atribuţiilor şi capacităţii lichidatorului ....

Acestea au fost dovedite prin următoarele înscrisuri:

Autorizaţia din 2...emisa în acord cu art. 25 din Codul ... al insolventei de către Judecătorul sindic italian, care a aprobat şi numirea şi instrucţiunile (inclusiv reprezentarea de către....)

Un extras oficial din Registrul ...al Comerţului referitor la ...Spa. La pagina 9 numele ....este indicat între persoanele cu puteri de reprezentare pentru apelanta.

Conform legii italiene, mandatarul italian are capacitatea sa desfăşoare proceduri de recuperare şi sa angajeze avocaţi.

De fapt, apreciază ca regulile pe care s-a bazat instanţa de fond pentru a transa chestiunea capacităţii ....de a acţiona în instanţa sunt de fapt cele care se aplica unei probleme juridice diferite şi anume a întinderii teritoriale a efectelor celei de-a doua proceduri de insolvenţă.

Aceasta a doua chestiune nu a fost pusa niciodată în discuţie pârtilor, nefiind invocata nici de către pârâta, nici de către judecător din oficiu, motiv pentru care nu a existat nicio discuţie în condiţii de contradictorialitate asupra acestui aspect.

Mai arată şi ca hotărârea atacata afectează în mod negativ drepturile şi interesele creditorilor.

Nu exista dubiu ca, în acest caz, doar Trustee-ul .... este angajat în recuperarea debitului înregistrat de intimata-pârâta, în timp ce nici o acţiune nu a fost demarata de către ....francez, titular al acţiunii principale. În concluzie, nu exista nici un conflict de competenta şi nici vreun risc de "bis în idem" care sa o vizeze pe intimata-pârâta. De altfel, aceasta nici nu a ridicat vreo obiecţiune sub acest aspect.

Atât timp cat nu sunt puse în pericol interesele vreunui terţ, cu siguranţa hotărârea atacata este deosebit de păgubitoare tuturor creditorilor subscrisei, atât din procedura principala, cat şi din procedura secundara.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata ...SA a solicitat respingerea apelului ca nefondat şi obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată.

În susţinerea întâmpinării se arată că apelul este nefondat şi că sentinţa civila nr. ..../2018, pronunţata de Tribunalului Specializat ... în dosarul nr. .../1285/2016*, este legala şi conforma cu starea de fapt, sens în care arată următoarele:

Sunt nefondate şi chiar străine de natura cauzei criticile cuprinse în paginile 2 şi 6 din apel.

Aşa cum rezulta din considerentele şi dispozitivul sentinţei civile nr..... /2018 instanţa a admis excepţia lipsei calităţii de reprezentant a semnatarului cererii de chemare în judecata a ....S.p.a. şi a dispus anularea cererii de chemare în judecata ,,(...)ca fiind formulata de către o persoana fără calitate de reprezentant. Instanţa a motivat hotărârea pe dispoziţiile art. 3 al. (2) şi art. 27 teza finala din Regulamentul CE nr. ...a Consiliului, reţinând că cu privire la reclamanta s-au deschis doua proceduri de insolvenţă, respectiv: a) o procedura principala de insolvenţă deschisa în .... prin sentinţa din 29.07.2014 a Tribunalului Grenoble (filele 72-77); b) o procedura secundara de insolvenţă care se desfăşoară în .... în fata Tribunalului din ...

În aceste condiţii, afirmă ca sunt corecte considerentele sentinţei civile nr. ..../2018 cuprinse în pagina 7 a acesteia: „Potrivit art. 27 din Regulamentul CE nr. ....al Consiliului din 29 mai 2000 privind procedurile de insolvenţă, "Deschiderea procedurii menţionate la articolul 3 alineatul (1) de către o instanţă dintr-un stat membru şi care este recunoscută în alt stat membru (procedura principală) permite deschiderea în cel de-al doilea stat, de către o instanţă competentă în temeiul articolului 3 alineatul (2), a unei proceduri secundare de insolvenţă, fără ca insolvenţă debitorului să fie examinată în cel de-al doilea stat. Această procedură trebuie să fie una din procedurile menţionate la anexa B. Efectele ei se limitează la bunurile debitorului situate pe teritoriul celui de-al doilea stat membru."

De asemenea, potrivit art. 2 lit. g) liniuţa 3 din acelaşi Regulament, "în sensul prezentului regulament... „statul membru în care sunt situate bunurile" înseamnă: ... - în cazul creanţelor, statul membru pe al cărui teritoriu îşi are centrul intereselor terţul debitor, aşa cum este determinat la articolul 3 alineatul (1)" Coroborând aceste dispoziţii cu cele ale art. 3 alin. 2 coroborat cu art. 27 teza finală din regulament, competenţa de a urmări creanţa ce face obiectul prezentei cereri de chemare în judecată aparţine procedurii principale de insolvenţă deschisă în .... de Tribunalului din Grenoble, astfel că practicianul în insolvenţă desemnat în această procedură avea dreptul de a reprezenta debitoarea şi de a mandata semnatarii cererii de a formula prezenta cerere de chemare în judecată. Or în prezenta cauză, semnatarii cererii de chemare în judecată au fost împuterniciţi să formuleze această cerere de reprezentanţii procedurii secundare de insolvenţă, respectiv cea deschisă în ###### de către tribunalul din..., procedură care nu este competentă a urmări creanţele debitoarei, competenţă care revine aşa cum s-a menţionat anterior, procedurii principale de insolvenţă din...., respectiv lichidatorul judiciar ....De asemenea, tribunalul reţine preeminenţa dispoziţiilor acestui regulament faţă de prevederile legale interne italiene, franceze şi româneşti (Flaminio ....din 15 iulie 1964, hotărârea din 10 octombrie 1973, în cauza Variola, hotărârea din 13 iulie 1972, în cauza .... împotriva Italiei, hotărârea Simmenthal din 9 aprilie 1978).".

...neconforma cu realitatea afirmaţia reclamantei-apelante potrivit căreia:

„ (...) Instanţa de fond pe de-o parte a interpretat greşit Regulamentul (CE NR. ....din 29 mai 2000 privind procedurile de insolvenţă), iar pe de alta parte a ignorat anumite prevederi din acest regulament".

Nu s-a pus problema nerecunoaşterii hotărârii de deschidere a procedurii de insolvenţă din...., acest aspect nici nu a fost pus în discuţia pârtilor, ci s-a pus problema titularului dreptului de a formula o cerere împotriva unui terţ din alta tara pentru a obţine o hotărâre de obligare la plata unei sume de bani, potrivit Regulamentului CE....

În conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr. ....instanţa a reţinut corect ca o cerere de chemare în judecata privitoare la o creanţa poate fi făcuta doar de administratorul judiciar numit în procedura principala, respectiv de administratorul judiciar numit de către Tribunalul din Grenoble.

În contextul în care cererea de chemare în judecata nu a fost formulata de administratorul judiciar numit în procedura principala, în mod corect instanţa a apreciat ca semnatarul cererii nu are calitatea de reprezentant legal al reclamantei pentru acest tip de proces.

Efectele hotărârii pronunţate în procedura secundara nu sunt ignorate de către instanţa de fond în ce priveşte numirea administratorului judiciar, insa instanţa de fond era îndreptăţită şi avea legal posibilitatea sa analizeze daca semnatarul cererii avea calitatea de reprezentant legal al reclamantei ţinând seama de dispoziţiile Regulamentului nr. CE nr. ...şi de obiectul cererii de chemare în judecata.

Calitatea de reprezentant legal al reclamantei a fost analizata de instanţa prin raportare la Regulamentul CE nr. ....dar şi conform legislaţiei romane, având în vedere ca litigiul din prezentul dosar este guvernat de legea romana, aspect necontestat de către părţi.

Împrejurarea ca administratorul judiciar al debitoarei, numit în procedura principala, nu a formulat o cerere de chemare în judecata nu este de natura sa determine schimbarea soluţiei pronunţate de instanţa de fond. Prin urmare, nu sunt întemeiate susţinerile recurentei potrivit cărora „Nu exista dubiu ca, în acest caz, doar Trustee-ul ...este angajat în recuperarea debitului înregistrat de intimata-pârâta, în timp ce nici o acţiune nu a fost demarata de către Trustee-ul francez, titular al acţiunii principale. În concluzie, nu exista niciun conflict de competenta şi nici vreun risc de „bis în idem" care sa o vizeze pe intimata-pârâta. De altfel, aceasta nici nu a ridicat vreo obiecţiune sub acest aspect.".

Dreptul de a formula cerere pentru valorificarea creanţelor este stabilit în favoarea administratorului judiciar din procedura principala, iar faptul că acesta nu a formulat o cerere de chemare în judecata nu modifica legislaţia aplicabila.

Nu contestă faptul că procedurii secundare de insolvenţă a debitoarei reclamante ii este aplicabila legea italiana, în condiţiile în care aceasta procedura a fost deschisa în ######, insa susţinem că acest aspect nu are nici o relevanta cu privire la soluţionarea excepţiei lipsei calităţii de reprezentant din prezenta cauza.

Are în vedere prevederile art. 2 litera g) teza finala şi art. 3 alin. 1 şi 2 din Regulamentul CE nr. 1346/2000. Astfel, la art. 2 litera g) teza finala din Regulamentul CE nr. ...se prevede ca „în sensul prezentului regulament: (g) "statul membru în care sunt situate bunurile" înseamnă: - în cazul creanţelor, statul membru pe al cărui teritoriu îşi are centrul intereselor terţul debitor, aşa cum este determinat la articolul 3 alineatul ;",iar conform art. 3 alin.1 şi 2 din acelaşi regulament, se prevede ca „ART. 3 Competenţă internaţională (1) Competenţa de a deschide procedura de insolvenţă revine instanţelor din statul membru pe teritoriul căruia se află centrul intereselor principale ale unui debitor. în cazul unei societăţi sau persoane juridice, centrul intereselor principale este prezumat a fi, până la proba contrarie, locul unde se află sediul social.

(2) Atunci când centrul intereselor principale ale unui debitor este situat pe teritoriul unui stat membru, instanţele unui alt stat membru sunt competente să deschidă o procedură de insolvenţă împotriva acestui debitor numai dacă acesta are un sediu pe teritoriul acestui din urmă stat membru. Efectele acestei proceduri se limitează la bunurile debitorului situate pe teritoriul celui de-al doilea stat membru.".

Prevederile cuprinse în cele doua articole conduc la concluzia clara că, în ce priveşte creanţele, competenta pentru formularea cererii de chemare în judecata revine administratorului judiciar din procedura principala, respectiv administratorului judiciar numit de Tribunalul din Grenoble, astfel ca legea aplicabila procedurii ar fi legea franceza, insa judecarea cauzei se face potrivit legii romane.

Analizând apelul formulat declarat de apelanta ...S.p.a. prin prisma motivelor de apel, Curtea reţine următoarele:

Reclamanta ....S.p.a face obiectul a două proceduri de insolvenţă în condiţiile reglementate de Regulamentul CE nr. ...al Consiliului din 29 mai 2000 privind procedurile de insolvenţă, respectiv o procedură principală de insolvenţă deschisă în ... prin sentinţa din 29.07.2014 a Tribunalului din Grenoble şi o procedură secundară de insolvenţă care se desfăşoară în ...în faţa Tribunalului din ...

Probele administrate în cauză (înscrisul de la fila 56) relevă că în faţa Tribunalului din .... judecătorul sindic, în procedura secundară de insolvenţă a debitoarei a autorizat pe administratorul judiciar din cadrul acestei proceduri secundare, pe dl....., să formuleze o acţiune legală în vederea recuperării creditelor comerciale faţă de ...S.R.L. (actualmente ...S.A.), însărcinându-l pe dl. ...în condiţiile ofertei formulate (filele 57-60).

În temeiul împuternicirii primite, reclamanta ...S.p.a prin SCPA....a formulat cererea de chemare în judecată prin care a solicitat instanţei ca în contradictoriu cu pârâta ... S.A.  (fostă ...S.R.L.), prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de ....reprezentând suma datorata conform ....precum şi dobânda legala şi actualizarea sumei cu rata inflaţiei, până la plata integrala a creanţei.

Analizând mandatul acordat reprezentantului convenţional al reclamantei în promovarea cererii de chemare în judecată pendinte, Curtea apreciază că prima instanţă a statuat corect asupra excepţiei invocate anulând cererea ca urmare a admiterii excepţiei lipsei calităţii de reprezentant a semnatarului cererii de chemare în judecată pentru reclamanta ...S.p.a.

Astfel, Curtea reaminteşte că potrivit art. 27 din Regulamentul CE nr. ...al Consiliului din 29 mai 2000 privind procedurile de insolvenţă, ”Deschiderea procedurii menţionate la articolul 3 alineatul (1) de către o instanţă dintr-un stat membru şi care este recunoscută în alt stat membru (procedura principală) permite deschiderea în cel de-al doilea stat, de către o instanţă competentă în temeiul articolului 3 alineatul (2), a unei proceduri secundare de insolvenţă, fără ca insolvenţa debitorului să fie examinată în cel de-al doilea stat. Această procedură trebuie să fie una din procedurile menţionate la anexa B. Efectele ei se limitează la bunurile debitorului situate pe teritoriul celui de-al doilea stat membru.”

În speţă, Curtea observă că instanţa de judecată nu a negat existenţa procedurilor de insolvenţă a debitoarei sau hotărârea de deschidere a procedurii insolvenţei sale, contrar susţinerilor apelantei. Ceea ce judecătorul primei instanţe a pus în discuţie este doar întinderea şi limitele pe care administratorul procedurii secundare le are asupra bunurilor insolventului.

Din această perspectivă, Curtea apreciază că motivele de apel invocate referitoare la nerecunoaşterea existenţei hotărârii de deschidere a procedurii principale respectiv ale procedurii secundare de insolvenţă sunt nefondate şi vor fi înlăturate.

Se poate observa analizând hotărârea apelată că în raport de prevederile legale enunţate mai sus, instanţa a reţinut corect că o cerere de chemare în judecată privitoare la o creanţă poate fi făcută doar de administratorul judiciar numit în procedura principală, respectiv de administratorul judiciar numit de către Tribunalul din Grenoble întrucât în accepţiunea art. 2 litera g) teza finala şi art. 3 alin. 1 şi 2 din Regulamentul CE nr. ....„în sensul prezentului regulament: statul membru în care sunt situate bunurile înseamnă:  în cazul creanţelor, statul membru pe al cărui teritoriu îşi are centrul intereselor terţul debitor, aşa cum este determinat la articolul 3 alineatul  2”

Coroborând aceste dispoziţii cu cele ale art. 27 teza finală din regulament, se constată că în mod corect s-a stabilit că revine competenţa de a urmări creanţa ce face obiectul prezentei cereri de chemare în judecată, procedurii principale de insolvenţă deschisă în .... de Tribunalului din Grenoble, şi prin urmare, practicianul în insolvenţă desemnat în această procedură avea dreptul de a reprezenta debitoarea şi de a mandata semnatarii cererii de a formula prezenta cerere de chemare în judecată.

Aşa fiind, se poate observa că prima instanţă, contrar susţinerilor apelantei, nu a ignorat efectele hotărârii pronunţate în procedura secundară de insolvenţă a debitoarei şi nici nu a negat faptul că această procedură va fi guvernată de legea italiană ci a stabilit doar, în considerarea acesteia, că semnatarul cererii nu are calitatea de reprezentant legal al reclamantei pentru acest tip de proces, ţinând seama de dispoziţiile Regulamentului nr. CE nr. ....şi de obiectul cererii de chemare în judecata.

Pentru toate aceste considerente, Curtea va aprecia apelul declarat ca fiind nefondat iar în temeiul art.480 CPC îl va respinge şi va menţine în întregime hotărârea apelată.

În temeiul art.453 CPC, Curtea va obliga apelanta să plătească intimatei suma de 14.280 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel reprezentând onorariul avocaţial achitat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge apelul declarat de ....S.p.a., împotriva sentinţei civile nr. ....din 25.04.2018 pronunţată în dosarul nr. .../1285/2016* al Tribunalului Specializat..., pe care o  păstrează în întregime.

Obligă apelanta să plătească intimatei ...SA suma de ....lei, cheltuieli de judecată în apel.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea de recurs se va depune, sub sancţiunea nulităţii, la Curtea de Apel ....

Pronunţată în şedinţa publică din 05.11.2018.

PREŞEDINTE                            JUDECĂTOR                            GREFIER