Dosar nr. /3..../2022

TRIBUNALUL BUCUREŞTI - SECŢIA A VII-A CIVILA

Sentința

DE LA 22.12.2022

Tribunalul constituit  din:

PREŞEDINTE – JUDECATOR SINDIC

GREFIER

Pe rol soluţionarea cauzei civile având ca obiect cererea intemeiata pe dispozitiile Legii 85/2014 privind procedura insolventei, formulata de creditoarea...., în contradictoriu cu debitoarea .... SPA.... SUCURSALA ...... (FOST...... SPA...... FIL.BUCURESTI).

Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în  din data de 15.12.2022, fiind consemnate prin încheierea de şedinţa de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Tribunalul a amânat pronunţarea la data de 22.12.2022, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 03.02.2022 sub nr. ..../3/2022 creditorul....., a solicitat deschiderea procedurii insolvenţei prevăzute de Legea nr. 85/2014 faţă de debitoarea ..... SPA..... SUCURSALA.... BUCUREŞTI fosta..... SPA..... Bucureşti

În motivarea cererii, s-a arătat că în calitate de subantreprenor a încheiat cu asocierea al cărui lider este debitoarea, în calitate de antreprenor general, mai multe contracte, iar în baza contractelor respective, creditoarea în calitate de executant, și-a îndeplinit obligaţiile contractuale și, deși a transmis în repetate rânduri, către societatea debitoare notificări de plata a debitului restant, toate s-au soldat cu eșec.

Susține faptul ca societatea creditoare deţine împotriva debitoarei o creanţa certa, lichida si exigibila, in cuantum de ..... lei..La aceasta suma, se adaugă suma de.... lei reprezentând penalităţi de întârziere aferente facturilor fiscale indicate în cuprinsul acțiunii, astfel încât valoarea totală a datoriilor este de.... lei..Susține creditorul că are o creanţa certa, lichida si exigibila, ce reprezintă contravaloarea facturilor fiscale emise de către creditoare în baza relaţiilor contractuale desfăşurate intre parti, facturi cart au fost acceptate la plata de către debitoare, prin semnare si stampilare, fiind însoţite de situaţii de lucrări, procese verbale finale semnate fara obiectiuni de debitoare..De asemenea, creanţa pe care creditoarea o deține împotriva debitoarei este lichidă și determinată, cuantumul acesteia de.... lei depăşind valoarea prag stabilita de art. 5 pct. 72 din Legea85/2006, respectiv 50.000 lei. Facturile menționate în cuprinsul acțiunii, sunt exigibile la plata, conform menţiunilor din contract, reluate in cuprinsul facturii.

Debitorul se afla in stare de insolventa prezumată, în speţa, fiind vorba de o creanţa in suma de...... lei, constatata prin înscrisuri semnate si însuşite de către debitoare, scadența fiind de mult depăşita, este fara putinţa de tăgada ca debitoarea se afla in stare de insolventa vădita. Apreciază creditorul ca sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de Legea 85/2014, pentru ca instanţa sa admită acţiunea noastră si sa dispună deschiderea procedurii de insolventa. De asemenea, solicită instanţei de judecata sa dispună ridicarea dreptului debitoarei de a-si mai conduce activitatea si numirea unui lichidator judiciar care sa administreze pe tot parcursul procedurii falimentului averea acesteia. Nu în ultimul rând, în conformitate cu dispozart. 169 din Legea nr. 85/2014, solicită ca instanța să dispună antrenarea răspunderii patrimoniale a administratorului debitoarei.

În drept, societatea creditoare a invocat dispozițiile art.70 din legea 85/2014 iar în probațiune a depus înscrisuri.

La data de 22.02.2022, societatea debitoare .... S.p.A..... Sucursala.... București a formulat contestație în contradictoriu cu cererea formulată de societatea creditoare...., prin care a invocat excepția lipsei capacităţii procesuale de folosinţa a .... S.p.A..... Sucursala.... Bucureşti; a invocat excepția lipsei calităţii procesuale pasive a societății debitoare fata de debitele solicitate; iar pe fond a contestat starea de insolventa solicitând respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Cu privire la excepţia lipsei capacităţii de folosinţa , a arătat că.... S.p.A..... Sucursala..... Bucureşti este o sucursală a unei societăţi străine, sucursală care potrivit dispoziţiilor legale în materie nu are personalitate juridică. În conformitate cu art. 43 alin.(l) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicata, cu toate modificările si completările ulterioare "Sucursalele simt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societăţilor comerciale şi se înregistrează, înainte de începerea activităţii lor, în registrul comerţului din...., prin urmare Sucursala este o parte din structura organica a societăţii primare fondatoare, singura care deţine calitatea de subiect de drept. În conformitate cu prevederile art. 44 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicata, cu toate modificările si completările ulterioare "Societăţile străine pot înfiinţa în..., cu respectarea legii române, filiale, precum şi sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte sedii secundare, dacă acest drept le este recunoscut de legea statutului lor organic.''''

Societatea - mama a debitoarei pârâte este .... SpA, societate italiana, cu sediul în...., ce deţine în.... 4 sucursale.

Procedura insolventei prevăzuta de Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei şi de insolventa, se aplica, în conformitate cu prevederile art. 3 alin.(l), "profesioniştilor", astfel cum sunt aceştia definiţi de prevederile art. 3 alin.(2) Cod civil coroborat cu prevederile art. (3) alin.(3) Cod civil potrivit căruia "Constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activităţi organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ", ori Sucursala nu este o entitate comerciala ce poseda personalitate juridica.

Sucursala este integrată organic societăţii fondatoare de care este dependentă nu doar economic, dar şi juridic, neavând un patrimoniu propriu, condiţie esenţiala atât în considerarea statutului de persoană juridică, astfel cum este aceasta definită de prevederile art. 187 Cod Civil conform căruia "Orice persoană juridică trebuie să aibă o organizare de sine stătătoare şi un patrimoniu propriu, afectat realizării unui anumit scop licit şi moral, în acord cu interesul general” cat si in considerarea principiului instituit de Legea nr. 85/2014 de maximizare a gradului de valorificare a activelor si de recuperare a creanţelor prin procedura speciala de insolventa.

Debitorul - subiect pasiv al procedurii de insolventa este definit de Legea 85/2014, astfel încat pentru a determina admisibilitatea cererii de deschidere a procedurii insolventei formulate de către societatea Italrom, este important sa se stabilieasca daca Sucursala are calitatea de debitor in sensul prevederilor legale incidente. Legea nr. 85/2014 prevede la art. 5 alin.(l) punctul 26. faptul ca "debitor este persoana fizică sau juridică care poate fi subiect al unei proceduri prevăzute de prezenta lege", iar potrivit art. 5 alin.(l) punctul 5 "averea debitorului reprezintă totalitatea bunurilor şi drepturilor sale patrimoniale, inclusiv cele dobândite în cursul procedurii insolventei, care pot face obiectul executării silite potrivit Codului de procedură civilă", mai mult de atat art. 38 alin. 1 Secţiunea 1: Aspecte generale din Legea 85/2014 reglementează categoriile de debitori cărora li se aplica prevederile procedurii generale, astfel: „(l)Procedura generala prevăzuta de prezentul capitol se aplica debitorilor prevăzuţi la art. 3, cu excepţia celor cărora li se aplica procedura simplificata." astfel, prin prisma faptului ca subscrisa Sucursala nu poseda personalitate juridica proprie, patrimoniu propriu, aceasta fiind lipsita astfel si de capacitate de exerciţiu, nu poate fi supusa procedurii insolventei si drept urmare, cererea de deschidere a procedurii insolventei nu poate fi admisa impotriva unei entităţi fara capacitate de folosinţa.

Creditoarea a solicitat deschiderea procedurii insolventei fata de ... S.p.A.... Sucursala ....Bucureşti - sucursala a unei societăţi italiene cu sediul principal pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, fiind incidente in cauza prevederile Regulamentului (UE) nr. 848/2015 al Parlamentului si al Consiliului, care in art. 3 paragraful 1 specifica faptul ca in procedurile de insolventa competenta aparţine "instanţelor din statul membru pe teritoriul căruia se afla centrul intereselor principate ale debitorului" — ....in speţa de fata.

În conformitate cu acelaşi Regulament... (UE), art. 34 menţionează cu privire la procedurile secundare de insolventa ca "efectele procedurii secundare de insolventa se limitează la activele debitorului situate pe teritoriul statului membru unde au fost deschise aceste proceduri", ori sucursala este un dezmembramant al societatii-mama fara personalitate juridica si fara un patrimoniu propriu care sa poată fi valorificat in cadrul unei proceduri de insolventa, verificarea stării de insolventa a patrimoniului debitoarei în sensul specificat de lege putând fi făcuta numai prin raportare la patrimoniul aparţinând societatea-mama - unica titulara a patrimoniului - nu prin raportare la sucursala — ce nu deţine vreun patrimoniu propriu.

Aşadar, in prezentul dosar solicitandu-se constatarea stării de insolventa a Sucursalei, pârâta nu poseda persoanlitate juridica si capacitate de folosinţa, drept urmare nu poate participa în nume propriu la circuitul juridic si nu poate sta in judecata în nume propriu.

Cu privire la excepția lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei față de debitele solicitate, pârâta nu poate fi asimilată noţiunii de profesionist, astfel cum aceasta este definită de art. 3 alin. (2) din Codul civil și în consecinţă, nu există identitate între pârâtă și subiectul pasiv al raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecaţii.

Pe de alta parte, analizând raportul juridic existent între parti și calitatea pârâtei de debitoare, reclamanta a încheiat contract cu o Asociere formata din 4 societăţi comerciale, Asociere în cadrul căreia Sucursala ....Bucureşti a societăţii..... nu este parte, prin urmare nu poate avea calitate procesuala pasiva în litigiu câtă vreme nu este titulară de drepturi si obligaţii în raportul dintre reclamanta și debitoare -Asocierea formata din societăţile....- parte preluata prin divizare de.....

Pe fondul cauzei, solicită să se constate evidenta stare de solvabilitate a pârâtei, natura conflictului fiind una comercială ce nu a fost pricinuită de situația financiară a debitoarei. Creanța certă este o condiție esențială a admisibilității unei cereri în aplicarea procedurii speciale instituită de Legea 85/2014. Consideră că este un abuz de drept - astfel cum este el definit în art. 15 Cod civil, potrivit căruia "Niciun drept nu poate fi exercitai în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe" - alegerea de a proceda la introducerea unei acţiuni fiind în mod evident excesivă în condiţiile inexistentei unei constatări a existentei creanţei certe, lichide si exigibile sau a unei încercări de recuperare pe calea dreptului comun prin care sa se constate ca pârâta datorează sumele, dar nu dispune de resursele financiare (cum ar fi calea unei executări silite ce nu poate opera din lipsa disponibilului bănesc).

Legiuitorul a stabilit in art. 72 alin.(3) teza finala din Legea nr. 85/2014 faptul ca în cadrul judecării contestaţiei, va putea fi administrată doar proba cu înscrisuri", prin urmare nu sunt admisibile mijloace de proba cum ar fi expertizele, interogatorii, martori, ori aceasta demonstrează intenţia legiuitorului de a limita acţiunile abuzive de acest tip, acordând judecătorului sindic numai dreptul de a efectua o verificare sumara, nu de a intra în cercetarea fondului in sensul analizării temeinice a creanţei, aceasta sarcina putând reveni numai unui judecător de drept comun sesizat cu o eventuala acţiune în pretenţii, judecătorul sindic limitandu-se doar la analiza condiţiilor speciale prevăzute de Legea 85/2014, aceasta procedura neputand fi considerata ca o modalitate simplificata de soluţionare a unor litigii sau de stabilire a unei răspunderi contractuale desi este utilizata destul de des in acest scop de diverşi creditori. Conform art. 5 pct. 29 din Legea nr. 85/2014, insolventa a fost definita de legiuitor ca fiind „acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienta fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile (...)". In consecinţa, nu orice neplata a datoriilor face ca debitorul sa fie caracterizat de existenta stării de insolventa, ci doar a acelor datorii certe, lichide si exigibile, situate peste valoarea prag prevăzuta de lege, neachitate de mai mult de 60 de zile, coroborat, in mod obligatoriu, cu lipsa disponibilului bănesc necesar pentru achitarea lor. Față de acestea, susține pârâta că nu este în stare de insolvență, dispunând de fonduri băneşti suficiente pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile, atât anterior înregistrarii de creditoare a cererii in discuţie, cat si ulterior, in acest sens achitând intocmai si la timp importante sume de bani atat către furnizori si alti parteneri contractuali, cat si fata de reclamantele din prezenta cauza.

În acest sens, pârâta înțelege să depună un extras de cont la data de ….ce demonstrează faptul ca disponibilul din cont depăşeşte cu mult valorile solicitate in prezenta cauza. Prin urmare, având în vedere ca procedura reglementata de Legea nr. 85/2014 nu reprezintă un mijloc de recuperare a unui debit, ci este o procedura speciala care se aplica in momentul in care respectivul debit nu s-a putut recupera pe caile reglementate de dreptul comun, cai ce nu au fost utilizate, apreciază ca nu este întemeiată deschiderea procedurii insolventei impotriva debitoarei. Astfel, procedura insolventei nu ar trebui sa fie folosita de către orice pretins creditor in mod abuziv, doar pentru a evita procedura de drept comun...., prin urmare nu exista niciun motiv pentru invocarea stării de insolventa nici măcar pentru Asociere ca si titulara a contractului incheiat cu reclamanta, cu atat mai puţin pentru subscrisa care este un dezmembramant ce aparţine societatii-mama din... — titulara de drept a intregului patrimoniu înregistrat.

În drept, a înțeles să invoce dispoziţiile art. 72 alin. (1) si (3), art. 3, art. 38 alin. (1), art. 5 pct. 5, 26 si 29, din Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insoventei si de insolventa, art. 36, Cod Procedura Civila, art. 3 alin. (2), art. 15, art. 187 din Noul Cod Civil, art. 43 alin.(l) si art. 44 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicata, cu toate modificările si completările ulterioare, pe prevederile Regulamentului nr. 848 din 2015 al Parlamentului... şi al Consiliului, precum si pe toate actele normative invocate in prezenta cerere.

În dovedirea celor menţionate , a înțeles să se folosească de proba cu inscrisuri, precum si orice alt mijloc de proba a cărui necesitate poate rezulta din dezbateri.

La data de ...., creditoarea reclamantă ... SA a depus răspuns la contestație solicitând respingerea contestației, admiterea cererii astfel cum a fost formulata de creditoare si deschiderea procedurii de faliment împotriva debitoarei pentru următoarele considerente:......

Debitoarea recunoaşte in contestaţie ca societatea mama este ..... Spa, deci nu sunt aplicabile prezentei cauze nici jurisprudenta ataşata de debitoare, nici prevederile Regulamentului in manier....a si interpetarea data de debitoare dispoziţiilor legale.

In ceea ce privește aplicarea dispoziţiilor art.34 din Regulamentul UE.... care prevăd in materia procedurii secundare de insolventa ca bunurile ce urmează a fi valorificate sunt doar cele care se afla in proprietatea debitorului, la locul unde s-a deschis aceasta procedura. Mai mult, art.34. alin. (2) din Regulament prevede a atunci când centrul intereselor principale ale unui debitor este situat pe teritoriul unui stat membru, instanţele unui alt stat membru sunt competente să deschidă o procedură de insolvenţă împotriva acestui debitor numai dacă acesta are un sediu pe teritoriul acestui din urmă stat membru. Efectele acestei proceduri se limitează la bunurile debitorului situate pe teritoriul celui de-al doilea stat membru. La alin (3) se prevede ca in cazul în care a fost deschisă o procedură de insolvenţă în conformitate cu alineatul (1), orice procedură de insolvenţă deschisă ulterior în conformitate cu alineatul (2) este o procedură secundară de insolvenţă. Or, ....Spa... nu se afla in nici o procedura de insolventa, in nici un stat, cu excepţia prezentei cereri formulate de reclamantă în fata instanţelor de judecata romane care sunt pe deplin competente sa soluţioneze cererea noastră si sa dispună deschiderea procedurii de faliment a debitoarei. De altfel, regulamentul defineşte la pct.10 din preambul "sediul" care înseamnă orice loc de derulare de operaţiuni unde un debitor exercită sau a exercitat în ultimele trei luni înainte de cererea de deschidere a procedurii principale de insolvenţă, în mod netranzitoriu, o activitate economică care presupune mijloace umane şi active. Acest sediu se afla, in cauza de fata, in....Referitor la asa zisa solvabilitate a debitoarei , susține reclamanul ca pe rolul instanţelor de judecată sunt câteva zeci de dosare pendinte (numai in Bucureşti). Solvabilitatea presupune abilitatea societăţii de a-şi desfăşura operaţiunile şi de a-şi putea achita datoriile pe termen mediu şi lung generate de contracte anterioare si prezente, de desfăşurarea obiectului de activitate sau de impozite, taxe şi contribuţii fiscale. Or, in contextual in care obligaţiile către creditoare sunt neachitate în mod nejustificat de aproximativ 2 ani, noţiunea de solvabilitate este exclusa.

Solicită instanţei de judecata să dispună ridicarea dreptului debitoarei de a-si mai conduce activitatea si numirea unui lichidator judiciar care sa administreze pe tot parcursul procedurii falimentului averea acesteia.

Referitor la excepţiile invocate de debitoare, solicită respingerea acestora.

Susținerile reclamantei creditoare se bazează pe o ampla jurisprudenta in materie care vizează chiar debitoarea, aceste excepţii fiind doar o tactica a acesteia de a incerca sa se exonereze de la plata datoriilor, dar nu si de la incasarea sumelor de bani de la beneficiarii romani - societăţi de stat care au incheiat, in baza unor proceduri de achiziţie publica, contracte cu debitoarea.

Potrivit art. 43 alin. 1 Legea nr. 31/1990, sucursalele sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societăţilor comerciale si se înregistrează, înainte de începerea activităţii lor, in registrul comerţului dinAst....fel, conform certificatului constatator eliberat de Registrul Comertutlui in data de..... are, este înregistrata la Registrul Comerţului sub nr. .., are sediul social în Bucureşti, ...., are un administrator in persoana dlui ....are forma juridica a unei societăţi pe acţiuni,are mai multe puncte de lucru in.....,are obiect de activitate,depune situaţii financiare anuale,are active imobilizate la nivelul anului ... in valoare de ....lei,are un număr de .... salariaţi;a incheiat contracte nenumărate cu diverse societăţi publice si private;a participat la numeroase proceduri de achiziţie publica prin,face p....laţi in nume propriu - a se vedea ultima plata făcuta către creditoare;semnează in nume propriu documente, situaţii de lucrări, contracte, dispoziţii de plata.

Art 44 ale Legii nr. 31/1990 prevede ca societăţile comerciale străine pot înfiinţa în ..., cu respectarea legii romane, sucursale sau alte sedii secundare daca acest drept le este recunoscut de legea statutului lor organic, în aceleaşi condiţii precum societăţile comerciale romane. De asemenea, din interpretarea prevederilor art. 56 alin. 2 C.proc.civ., rezultă că şi entităţile fără personalitate juridică pot sta în judecată, dacă au o anumită autonomie decizională şi voinţă proprie, pentru obligaţiile pe care şi le asumă. în mod direct, în nume propriu, iar nu în numele societăţii-mamă. Or, debitoarea şi-a asumat obligaţii în relaţia cu reclamanta si nu numai, în nume propriu, iar nu ca mandatar al societăţii-mamă, serviciile invocate a fi prestate de reclamantă vizând în mod direct activitatea din .....a acestui dezmembrământ.

Disp. art.56 alin.2 NCPC menţionează ca pot sta in judecata asociaţiile , societăţile sau alte entităţi fara personalitate juridica, daca sunt constituite potrivit legii, in aceasta categorie fiind incluse evident si sucursalele, adică debitoarea (a se vedea Decizia civilă nr....a TMB Secţia VI Civ).

In susţinerea celor sus arătate, se folosește de inscrisuri (contrat, situaţii de lucrări, facturi semnate, certificate de plata - toate semnate si insusite de debitoare, plaţi parţiale făcute de debitoare in nume propriu).Aceste documente poartă semnătura administratorului societăţii,nefiind contestate, fiind emise de debitoare in nume propriu, nu in numele societăţii mama. Procesele verbale de recepţie au fost semnate de debitoare, lucrările au fost recepţionate si predate beneficiarului final de debitoare, iar încasările si plăţile au fost efectuate efectuate din conturi proprii. Mai mult decât atat, debitoarea a acţionat ca lider de asociere in participatie, in nume propriu si nicidecum ca împuternicit al societăţii mama. In acest context, si in raport cu probele administrate, susţinerile debitoarei ca nu are personalitate juridica proprie, nici patrimoniu, ca e dependenta economic total de societatea-mama si ca nu poate face obiectul unei proceduri de insolvenţă, sunt abuzive si neadevărate.Asa cum reiese din inscrisurile depuse la dosar, debitoarea este intr-adevar liderul asocierii in participatie, dar toate situaţiile de lucrări, facturile si plăţile parţiale pe care le-a efectuat le-a efectuat in nume propriu.

Indiferent de modul in care a preluat fost ...... Spa .... Sucursala ..... a preluat si activele si pasivele acesteia, dreturile si obligaţiile.

In plus, creditoarea a avut calitatea de subcontractor al acestei sucursala, motiv pentru care plăţile au fost efectuate direct de aceasta sucursala către creditoare, in nume propriu.

Pe de alta parte, capacitatea procesuală reprezintă reflectarea pe plan procesual a capacităţii civile din dreptul civil material definită ca fiind acea parte a capacităţii juridice a persoanei care constă în aptitudinea acesteia de a avea şi de a exercita drepturile civile şi de a avea şi de a-şi asuma obligaţia civilă prin încheierea de acte juridice.

Pornind de la dispoziţiile art. 5 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice potrivit cărora: „Capacitatea de folosinţă este capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii", capacitatea procesuală de folosinţă apare ca fiind aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi de a-şi asuma obligaţii pe plan procesual. ….care are capacitate de folosinţă a drepturilor civile are şi capacitate procesuală de folosinţă în legătură cu drepturile şi obligaţiile sale. În condiţiile art. 41 alin. (1) C. proc. civ. „orice persoană care are folosinţa drepturilor civile poate fi parte în judecată". Per a contrario, persoana fizică sau juridică ce nu are folosinţa drepturilor civile nu poate fi parte în judecată.

Calitatea procesuală pasivă are în vedere calitatea de debitoare a ...Spa ...Sucursala...., în calitate de semnatară a celor 5 contracte, situaţiilor de lucrari si facturilor aferente:.........

Debitoarea are organe proprii de conducere şi autonomie în activitatea sa. în folosirea fondurilor alocate şi în executarea obligaţiilor asumate.

Mai mult decât atat, participa in nume propriu pe SEAP la proceduri de achiziţie publica unde lucrările obţinute in nume propriu de sucursala sau in asociere cu alte societăţi se ridica la nivelul sutelor de milioane de euro. Toate documentele menţionate au fost semnate si insusite de....

Față de solicitarea instanței de judecată de la termenul din ...., creditoarea reclamantă a depus precizări cu privire la temeiul legal al cererii de chemare în judecată. Astfel la data de 04.04.2022, a arătat că temeiul legal al cererii de chemare în judecată este art. 3 alin. 2 și alin. 4 din Regulamentul nr. 848/2015.

Procedura teritoriala de insolventa se poate deschide in absenta unei proceduri principale de insolventa, in condiţiile prevăzute de articolul 3 alin 4 din Regulamentul nr. 848/2015: „Procedura teritorială de insolventa menţionată la alineatul (2) poate fi deschisă doar înaintea deschiderii procedurii principale de insolventa, în temeiul alineatului (1), în cazul în care: (a) o procedură de insolventa nu poate fi deschisă în temeiul alineatului (1) din cauza condiţiilor stabilite prin legislaţia statului membru pe al cărui teritoriu se află centrul intereselor principale ale debitorului; sau (b) deschiderea procedurii teritoriale de insolventa este cerută de (i) un creditor a cărui creanţă a luat naştere din exploatarea unui sediu situat pe teritoriul statului membru în care se solicită deschiderea procedurii teritoriale: sau (ii) o autoritate publică care, în temeiul legislaţiei statului membru pe al cărui teritoriu este situat sediul, are dreptul de a solicita deschiderea procedurii de insolventa."

Articolul 2(10) din Regulamentul nr. 848/2015 defineşte termenul "sediu" ca orice loc în care debitorul desfăşoară sau a efectuat o perioada de trei luni anterioară formulării cererii de deschidere a procedurii principale de insolventa, "o activitate economică non-tranzitorie cu mijloace şi resurse umane". Aşa cum este definit la articolul 2 litera (e) din Legea Model UNCITRAL, sediul este orice loc de operaţiune în care debitorul desfăşoară o activitate economică non-franzitorie cu mijloace umane, active sau servicii. Această definiţie diferă uşor de definiţia din Regulamentul european care are in vedere desfăşurarea unei; activităţi economice non-tranzitorii cu mijloace şi bunuri umane.

La punctul 71 din Raportul Virgos-....., document important pentru înţelegerea si aplicarea reglementarilor europene in materie, în legătură cu definiţia sediului se menţionează: „Locul de operare înseamnă un loc din care activităţile economice sunt exercitate in piaţă (adică extern), indiferent dacă aceste activităţi sunt comerciale, industriale sau profesionale. Accentul pe o activitate economică care trebuie desfăşurată cu resurse umane arată necesitatea unui nivel minim de organizare. Un loc de acţiuni pur ocazional nu poate fi clasificat ca „sediu". este necesară o anumită stabilitate. Formula negativă („non-tranzitorie") urmăreşte să evite cerinţele minime de timp. Factorul decisiv este modul în care activitatea apare în exterior şi nu intenţia debitorului ".

Cerinţa ca activităţile să fie continuate cu bunurile şi factorii umani ai debitorului sugerează o activitate profesionala care constă în relaţii cu terţi şi nu acte pure de administrare internă, o activitate manifestată extern. Acelaşi punct de vedere a fost exprimat de Curtea de Justiţie în cazul Interedil [2012] ....LR 1582, pct. 49, in sensul că activităţile trebuie să fie „suficient de accesibile pentru a permite terţilor, adică în special creditorii companiei, a fi conştienţi de ele ".

Regulamentul defineşte la pct. 10 din preambul "sediul" care înseamnă orice loc de derulare de operaţiuni unde un debitor exercită sau a exercitat în ultimele trei luni înainte de cererea de deschidere a procedurii principale de insolventa, în mod netranziîonu, o activitate economică care presupune mijloace umane şi active. Acest sediu se afla, in cauza de fata, in.....

Art 44 ale Legii nr. 31/1990 prevede ca societăţile comerciale străine pot înfiinţa în .... cu respectarea legii romane, sucursale sau alte sedii secundare daca acest drept le este recunoscut de legea statutului lor organic, în aceleaşi condiţii precum societăţile comerciale romane. De asemenea, din interpretarea prevederilor art. 56 alin. 2 C.proc.civ., rezultă că şi entităţile fără personalitate juridică pot sta în judecată, dacă au o anumită autonomie decizională şi voinţă proprie, pentru obligaţiile pe care şi le asumă, în mod direct, în nume propriu, iar nu în numele societăţii-mamă. Or, debitoarea şi-a asumat obligaţii în relaţia cu reclamanta si nu numai, în nume propriu, iar nu ca mandatar al societăţii-mamă, serviciile invocate a fi prestate de reclamantă vizând în mod direct activitatea din .... a acestui dezmembrăm ânt.

Disp. art.56 alin.2 NCPC menţionează ca pot sta in judecata asociaţiile , societăţile sau alte entităţi fara personalitate juridica, daca sunt constituite potrivit legii, in aceasta categorie fiind incluse evident si sucursalele, adică debitoarea (a se vedea Decizia civilă nr. ...a TMB Secţia VI Civ).

Mai mult decât atat, debitoarea a acţionat ca lider de asociere in participatie, in nume propriu si nicidecum ca imputernicit al societăţii mama.

Rdeclamanta a chemat în judecată în calitate de debitoare ....Spa ....Sucursala ...., în calitate de semnatara a celor 5 contracte, situaţiilor delucrari si facturilor aferente.

Debitoarea din cererea de deschidere a procedurii este o societate comerciala pe acţiuni. Astfel, desi conform art. 43 din Legea 31/1990 sucursala este un dezmembramant fara personalitate juridica al unei societăţi comerciale, in cazul concret dedus judecaţii, debitoarea din cererea de deschidere a procedurii, dincolo de denumirea expresa de sucursala are personalitate juridica proprie, elemente de identificare si organe de conducere proprii, fiind astfel o societate comerciala de drept intern. In consecinţa, nu suntem in prezenta unui element de extraneitate deoarece cererea de deschidere a procedurii de insolventa nu este îndreptata impotriva unei debitoare cu sediul in alt stat membru al Uniunii Europene care are un sediu si in #######, ci este indreptata impotriva unui debitor societate comerciala care, dincolo de denumirea improprie de sucursala este organizat si funcţionează conform Legii 31/1990, este subiect de drept intern, are personalitate juridica si elemente de identificare propria, un patrimoniu considerabil obţinut din venituri realizate ....(decizia nr....2009, Curtea de Apel - Secţia comercială). Cererea de chemare în judecată este întemeiata pe dispoz. art. 3 alin.2 si alin. 4 Regulamentul nr. 848/2015, fiind supusa procedurii teritoriale de insolventa.

La data de 20.06.2022, debitoarea pârâtă a depus întâmpinare față de cererea precizatoare, invocând tardivitatea cererii precizatoare și inadmisibilitatea acesteia.

La data de 14.10.2022, creditoarea ....SRL , în contradictoriu cu pârâta ....SPA ###### SUCURSALA ....BUCUREȘTI , a formulat cerere de deschidere a procedurii insolvenței a debitorului.... În motivarea în fapt, creditoarea a arătat că deține o creanță certă lichidă și exigibilă ,izvorâtă din Contractul/Convenția de servicii nr......, in cuantum total de .... lei, care reprezintă....., pe care debitorul a avut-o la dispoziţie inca de la încheierea Contractului, respectiv 23.04.2018, la care se adaugă dobânda legala penalizatoare in conformitate cu Ordonanţa nr. 13/201 1, publicata in Monitorul Oficial nr. 607 partea 1/29.08.2011, in cuantum total de .....lei, rezultând suma totala de ....lei..... în drept, și-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art 70 (1) din Legea 85/2014, iar în probațiune a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

La data de 10.11.2022, societatea debitoare....., in temeiul dispoziţiilor art. 72 alin. (3) din Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insoventei si de insolventa, a formulat contestație în contradictoriu cu cererea creditorului ....SRL, invocând lipsa capacităţii procesuale de folosinţa a......, lipsa calităţii procesuale pasive a .....fata de debitele solicitate, iar pe fond a contestat starea de insolvență și a solicitat respingerea cererii creditorului. În esență, în contestația față de cererea creditorului .....SRL, societatea debitoare, pârâta ....S.p.A. ....Sucursala ....Bucureşti a reluat argumentele folosite și în contestație formulată împotriva cererii lui ... S.A.

.............................

Părțile au depus concluzii scrise.

Potrivit criteriului impus de dispoziţiile art. 248 din Codul procedură civilă precum şi în funcţie de ordinea, caracterul şi efectele pe care le produc diferitele excepţii în cadrul procesului civil, instanţa urmează a se pronunţa cu prioritate asupra excepţiei lipsei capacităţii de folosinţă a debitoarei, având în vedere caracterul acesteia de excepţie de fond, peremptorie şi absolută.

În aplicarea dispoziţiilor art. 44 din Legea 31/1990 în conformitate cu care „Societăţile străine pot înfiinţa în...., cu respectarea legii române, filiale, precum şi sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte sedii secundare, dacă acest drept le este recunoscut de legea statutului lor organic” firma ......- persoană juridică italiană, înregistrată în Registrul societăţilor din .... sub nr. ....– în baza deciziei nr. ..../13.03.2008 a hotărât înfiinţarea unei sucursale pe teritoriul României, denumită ......astfel cum rezultă din actul constitutiv nr. ......

Conform art. 1 litera d din actul constitutiv, Sucursala  SPA ######.... SUCURSALA .... BUCUREŞTI (....ASTALDI SPA .... SUCURSALA ....BUCUREŞTI) este lipsită de personalitate juridică, aceasta fiind înregistrată în registrul Comerţului sub nr. J40.... şi având ....

Menţiunile din actul constitutiv al debitoarei corespund celor din extrasul ORC, debitoarea fiind înregistrată ca sucursală a firmei mamă ......fără capital social şi fără acţionari persoane fizice sau juridice.

Astfel cum reiese din dispoziţiile art. 43 din Legea 31/1990 sucursala este un dezmembrământ fără personalitate juridică a societăţilor comerciale, neavând o existenţă de sine stătătoare, independentă de societatea mamă.

Din contră, sucursala face parte din structura organica a societăţii-mamă şi este dependenta din punct de vedere economic de aceasta, pentru constituirea sa nefiind necesară existenţa unui capital social minim.

Totodată se reţine că sucursala nu are un patrimoniu propriu care să poată fi supus procedurii insolvenţei separat de patrimoniul firmei mamă.

Având în vedere că cele trei cereri de deschidere a procedurii formulate de creditoarele ......vizează expres deschiderea procedurii împotriva sucursalei iar astfel cum mai sus s-a reţinut .......în calitate de sucursală nu are personalitate juridică şi patrimoniu distinct de cele ale societăţii mamă .....tribunalul va admite excepţia lipsei capacităţii de folosinţă.

Nu se poate considera că debitoarea are organe proprii de conducere şi o autonomie decizională cât timp din extrasul ORC rezultă că aceasta nu are capital propriu, nu are asociaţi sau acţionari persoane fizice sau juridice iar administratorul societăţii este şi administratorul societăţii mamă din .....

Referitor la susţinerea creditoarei ....SA privind deschiderea procedurii aplicabilitatea dispoziţiilor Regulamentului UE nr. 848/2015 privind procedurile de insolvenţă, instanţa reţine următoarele:

Potrivit articolului 3 din regulament: „Competenţa de a deschide procedura de insolvenţă (denumită în continuare "procedura principală de insolvenţă") revine instanţelor din statul membru pe teritoriul căruia se află centrul intereselor principale ale debitorului. Centrul intereselor principale este locul în care debitorul îşi administrează în mod obişnuit interesele şi care este verificabil de către terţi.

În cazul unei societăţi sau persoane juridice, centrul intereselor principale este prezumat a fi, până la proba contrarie, locul unde se află sediul social. Această prezumţie se aplică doar dacă sediul social nu s-a mutat într-un alt stat membru în cele trei luni anterioare solicitării de deschidere a procedurii de insolvenţă.

În cazul unei persoane fizice care exercită o activitate independentă sau o activitate profesională, centrul intereselor principale se presupune a fi locul principal de desfăşurare a activităţii, în absenţa unor probe care ar dovedi contrariul. Această prezumţie se aplică doar dacă locul principal de desfăşurare a activităţii nu s-a mutat într-un alt stat membru în cele trei luni anterioare solicitării de deschidere a procedurii de insolvenţă.

În cazul oricărei alte persoane fizice, centrul intereselor principale se presupune a fi locul în care persoana fizică îşi are reşedinţa obişnuită, în absenţa unor probe care ar dovedi contrariul. Această prezumţie se aplică doar dacă reşedinţa obişnuită nu s-a mutat într-un alt stat membru în cele şase luni anterioare solicitării de deschidere a procedurii de insolvenţă. (2)

Atunci când centrul intereselor principale ale unui debitor este situat pe teritoriul unui stat membru, instanţele unui alt stat membru sunt competente să deschidă o procedură de insolvenţă împotriva acestui debitor numai dacă acesta are un sediu pe teritoriul acestui din urmă stat membru.

Efectele acestei proceduri se limitează la bunurile debitorului situate pe teritoriul celui de-al doilea stat membru. (3) În cazul în care a fost deschisă o procedură de insolvenţă în conformitate cu alineatul (1), orice procedură de insolvenţă deschisă ulterior în conformitate cu alineatul (2) este o procedură secundară de insolvenţă”

Din analiza dispoziţiilor corelate ale primelor trei alineate ale articolului 3 precitat rezultă că există posibilitatea deschiderii unei proceduri de insolvenţă pe teritoriul României (în calitate de stat membru) în condiţiile alineatului 2 însă aceasta se face împotriva societăţii mamă, în calitate de titular al patrimoniului de pe teritoriul statului membru.

În ceea ce priveşte procedura secundară, dispoziţiile art. 3 alin. 3 din Regulament prevăd expres că numai în situaţia în care a fost deschisă o procedură de insolvenţă în conformitate cu alineatul (1), orice procedură de insolvenţă deschisă ulterior în conformitate cu alineatul (2) este o procedură secundară de insolvenţă.

Or, creditoarea nu a invocat şi nici nu a dovedit că a fost deschisă o procedură de insolvenţă în conformitate cu alineatul (1) şi presupunând că aceasta ar exista, deschiderea procedurii secundare se referă tot la societatea mamă, nicidecum la o sucursala lipsită de personalitate juridică şi de patrimoniu propriu, scopul fiind de fapt valorificarea eventualelor bunuri ale societăţii mamă, existente pe teritoriul românesc.

Or, cererile de deschidere a procedurii se referă strict la deschiderea procedurii insolvenţei împotriva sucursalei, entitate lipsită de personalitate juridică ce nu poate face obiectul unei proceduri de insolvenţă.

Pentru aceste considerente, tribunalul va admite excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a debitoarei ...Spa ....SUCURSALA ... BUCUREŞTI (fostă ....SPA ...SUCURSALA ...BUCURESTI). Va respinge cererile creditoarelor .....în contradictoriu cu debitoarea ....ca fiind formulate împotriva unei persoane fără capacitate de folosinţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a debitoarei.....

Respinge  cererile creditoarelor...., în contradictoriu cu debitoarea ....Spa ....SUCURSALA ....BUCUREŞTI (fostă ....SPA ..... SUCURSALA .... BUCURESTI), ca fiind formulate împotriva unei persoane fără capacitate de folosinţă.

Cu drept de apel în termen de 7 zile de la comunicare, apel care se depune la Tribunalul Bucureşti, Secţia a VII civilă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 22.12.2022.

PREŞEDINTE                                                   GREFIER